Generalul Chitac ramane condamnat

Justitia romana si-a spus ultimul cuvant in ceea ce priveste procesul intentat de jurnalistul Doru Braia fostului ministru de Interne Mihai Chitac.

Ieri, judecatorii Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins ca nefondat recursul in anulare promovat de fostul procuror general al Romaniei Tanase Joita impotriva a doua sentinte date de Curtea Suprema de Justitie in anul 1999, respectiv 2000, privindu-l pe inculpatul Mihai Chitac.

Astfel, prin cele doua sentinte ale celei mai inalte instante din Romania, Mihai Chitac a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare si la plata catre Doru Braia, in solidar cu Ministerul de Interne, a 60 de milioane de lei daune morale.

In anul 2001, Ministerul de Interne si-a achitat partea sa, in timp ce Mihai Chitac plateste si acum cate jumatate din pensie pentru acoperirea datoriei.

Totul a inceput in 2 aprilie 1990, cand Mihai Chitac, la vremea respectiva ministru de Interne, a semnat, in calitatea oficiala pe care o avea, un ordin de expulzare din tara a jurnalistului, motivul fiind ca acesta din urma ar face parte dintr-o grupare neofascista cu sediul la München.

La formularea recursului, Tanase Joita si-a sustinut punctul de vedere prin faptul ca fostul ministru de Interne ar fi luat decizia pe baza unor informatii primite de la mai multi subalterni din minister.

Procurorul le-a cerut, ieri, judecatorilor instantei supreme admiterea recursului in anulare si casarea partiala a sentintei Sectiei Penale a CSJ nr.

16/1999 si Deciziei 3/2000 a Completului de noua judecatori, pe motiv ca cele doua instante, prin hotararile pronuntate, au aplicat gresit a legea: „Sectia Parchetelor Militare l-a trimis in judecata pe Chitac pentru instigare la infractiunea de lipsire de libertate“, a spus reprezentantul Parchetului, afirmand ca, la 29 martie 1990, i-a determinat cu intentie pe subordonatii sai sa

il retina si sa il scoata din tara pe Doru Braia fara motive legale“.

Procurorul a afirmat ca inculpatul s-a aflat in eroare de fapt in momentul in care a semnat ordinul de expulzare a lui Doru Braia – fiind informat ca acesta ar fi intrat in tara cu un pasaport de apatrid emis in Republica Federala Germania.

De asemenea, au fost emise rapoarte in baza carora inculpatul a luat cunostinta ca pasaportul romanesc a expirat la 19 august 1993 si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acestuia, iar, in perioada ianuarie-martie 1990, Doru Braia a participat la intruniri publice instigand auditoriul la acte ilegale si proliferand calomnii cu privire la activitatea Armatei si a institutiilor statului.

In fata judecatorilor, Doru Braia s-a declarat nemultumit de textul recursului in anulare, pe care l-a caracterizat „hilar“, afirmand ca solicitarea Parchetului de achitare a unor infractiuni, cu atribuirea unor despagubiri morale ar fi o premiera in Justitia romaneasca.

Jurnalistul a spus ca, in perioada respectiva, s-a aflat in Romania la apelul lansat de autoritati, care chemau romanii din exil sa sprijine consolidarea democratiei romanesti, si a criticat modul in care fostul ministru de Interne a ascultat semnalele conform carora el ar fi facut parte dintr-o organizatie neofascista cu sediul la München.