Generația Z din România și șocul maturizării într-o criză de proporții: „Poate după un scenariu groaznic o să vină lumea verde la care visez”
Câțiva membri ai Generația Z împreună cu profesorul de psihologie și rectorul Universității Babeș-Bolyai Daniel David încearcă să descifreze pentru HotNews.ro care sunt efectele crizei pe care o trăim asupra tinerilor.
Europa trece printr-o criză energetică. O vedem peste tot mai nou. Ursula von der Leyen a anunțat planul UE pentru la iarnă. Simultan, unii fac glume și spun că a apărut o nouă doctrină: termo-marxismul. Alții, cum ar fi unii politicieni de la noi din țară, nu par atât de preocupați și ne îndeamnă să nu ne facem griji, ba chiar să ignorăm ce zic cei de la Bruxelles.
Totuși, ce părere au zoomerii despre asta? HotNews.ro a vorbit cu mai mulți tineri din generația Z (născuți între 1995 și 2010), care nu par a fi deloc indiferenți. Articolul acesta arată cum reușește să facă față unei perioade dificile generația care e deja în burn-out și ce impact poate avea în dezvoltarea lor că adulți.
Generația Z, la fel ca milenialii de dinainte ei, a început viața de adult în mijlocul unor crize de proporții. A trecut de o pandemie, ulterior a trebuit să asiste la începerea unui război la granița cu România și acum criza energetică.
Sunt mai tineri decât web 1.0, asta înseamnă că „au crescut însă cu o tehnologie în care mediul real și virtual fuzionează puternic, inclusiv cu aspecte de psihologie/biologie umană. Cu siguranță asta va genera o nouă revoluție industrială, care va ridica noi probleme, noi dorințe/așteptări, dar și noi soluții”, ne explică profesorul de psihologie și rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David.
„Generația Z crede în mai mare măsură decât celelalte generații că problemele sunt determinate de factorul uman”
Manifestație în Germania, Fridays for Future, martie 2021. FOTO: Sipa Press/ Profimedia
Ca mulți alți oameni, în acest moment, Veronika și-a dat seama că se chinuie să trăiască de la o lună la alta. Și-a schimbat jobul anul trecut și i se părea că are un salariu decent, însă de câtva timp se descurcă foarte greu și nu reușește să ajungă la linia de plutire.
„Mi-am cumpărat Airpods și Siri, asistentul virtual Apple, îmi citea inițial notificările. Ți se face inima cât un purice când auzi că îți spune „suma disponibilă este de…” și vezi că e o sumă mai mică decât te-ai așteptat”, îmi explică tânăra râzând ironic de situație.
Îi este frică de faptul că vine iarna și că e posibil să crească cheltuielile. Pentru asta s-a gândit deja la câteva soluții: să își ia o plapumă mai groasă, să gestioneze mai bine banii lunar și acum e în căutarea unui nou loc de muncă, care să-i ofere mai multă stabilitate. Momentan lucrează la o corporație din Cluj-Napoca.
Tot mai mulți români se află prinși la mijloc între scumpirile la alimente, cheltuielile mari și nevoia de a face economii. Generația Z, potrivit unui studiu Deloitte, are ca priorități îmbunătățirea calității vieții și a mediului înconjurător. Majoritatea dintre cei cu care am vorbit subliniază importanța economiilor și pun accent pe alternative sustenabile.
„Generația Z este de asemenea extrem de focalizată pe mediu, adesea în legătură cu schimbările climatice! Această generație așteaptă mai mult ca alte generații ca guvernele/statul să se implice în aceste aspecte majore, adică mai mult ca mediul de business, ONG-urile sau ca diverse demersuri individuale.
Asta pentru că ei cred în mai mare măsură decât celelalte generații (dar similar cu Mileniarii) că aceste probleme sunt determinate de factorul uman. Încă nu au o forță majoră la vot, dar o vor avea!”, explică Daniel David.
Chiar dacă sunt determinați să facă o schimbare și sunt activi din punct de vedere civic, nu toate lucrurile depind de ei. Andrei are 25 de ani și a simțit pe pielea lui ce înseamnă să nu mai poți să plătești cheltuielile și să fii nevoit să te muți din apartament. Asta se întâmpla în februarie 2022, deci acum ia în serios tot ceea ce ține de economia la energie.
„M-am mutat din cauza scorurilor mari din viața de Cluj. La începutul lunii martie, m-am întors la Dej. În februarie îmi venise factura la gaz de 2100 lei. A fost… Sincer, am simțit că mi-a plouat în casă în ziua aia”, îmi povestește Andrei despre situația în care s-a aflat la începutul anului.
A lucrat opt luni pe un șantier în construcții în Italia, după care a revenit în țară în 2020 și de atunci lucrează la o firmă mică din Cluj. Prioritatea lui acum este să treacă cu cât mai mulți bani de iarna care vine și, eventual, să se mute înapoi la Cluj. Însă, nu e sigur că mai vrea asta.
„Situația globală mi se pare doar o coincidență, e normal după o vârstă să învățăm oricum să fim mai atenți la cum ne pregătim noi pentru viață, cu orice vine. Faptul că acum se întâmplă asta, e mai nasol pentru toată lumea. Sincer, o ard și la modul „Fie ce-o fi!”, a adăugat tânărul referitor la criza energetică.
Alți tineri dintre cei cu care am vorbit spun că vor să schimbe locul în care stau sau au improvizat metode pentru a economisi cât mai mult la cheltuieli.
Calița este actriță, are 25 de ani și spune că nu e pentru prima dată când se gândește să facă economii la energie. Tocmai de aceea, a ales să închidă o ușă care separa bucătăria de dormitor și să încălzească doar camera în care doarme, pe parcursul iernii.
„Mă trezeam dimineața, luam pe mine halatul și mergeam în bucătărie, făceam cerealele cu lapte și fugeam înapoi să le mănânc la căldura”, povestește tânăra râzând.
Generația Z nu pare să fie atât de șocată de măsurile sugerate de liderii europeni, mulți dintre ei spun că au trecut de o iarnă în care au stat cu 19 grade în casă. Chiar dacă înainte nu le păsa, acum au devenit mai atenți. Probabil că lucrurile acestea i-au făcut să se maturizeze și să trateze altfel viața de adult.
„Până la pandemie și războiul din Ucraina viitorul era extrem de promițător pentru cei din Generația Z, urmând să-și trăiască tinerețea și să intre în maturitate într-o lume relativ stabilă și prosperă. Aceste așteptări au fost serios invalidate, ceea ce da, generează stres mai ridicat. Dar în același timp, deși există un nivel mai crescut de stres în prezent, acesta este unul adesea funcțional, deoarece satisfacția cu propria viață în general este una mai ridicată în comparație cu celelalte generații (cel puțin în România)”, explică Daniel David.
Chiar dacă multă lume nu știe asta despre Generația Z, cred că nu trebuie să uităm că o mare parte dintre ei au mâncat pâine cu margarină și sare, se uitau la Cartoon Network sau îi spălau părinții la lighean. Asta se întâmpla pentru că, în unele orașe, la fel ca în Ploieștiul de acum (sau în multe cartiere din București), nu exista apă caldă la începutul anilor 2000.
„Cred că va fi o iarnă în care vom simți pe pielea noastră ce înseamnă că nu e nevoie să stăm în pantaloni scurți în casă. Presimt că o să fie ca în copilărie, când nu înțelegeam de ce nu ne lasă tata să dăm termostatul pe mai mult de 20 de grade, că nu ne permitem”, spune Alexandra.
Tânăra are 25 de ani, e psiholog și s-a mutat recent în Olanda. Acolo lucrează la un fast-food, FiveGuys, și a luat decizia de a pleca după lungi discuții cu prietenul ei, care s-au sfârșit când au hotărât că nu mai pot alege între chirie, facturi și mâncare. Spune că încă nu au luat măsuri pentru iarna care vine, dar trebuie să se gândească la asta pentru că momentan locuiesc într-o casă modulară, cu pereții subțiri, „exact ceea ce nu îți dorești la momentul ăsta”.
„Cu toate că avem niște joburi „simple” acum, în câteva luni am reușit să ne permitem o grămadă de lucruri pe care nu ni le-am permis în ani în România. Dar nici aici lucrurile nu sunt roz. Am schimbat trei joburi și în prezent încerc să învăț limba pentru a continua să lucrez în psihologie. În România pur și simplu nu ne mai descurcam cu banii de la o lună la alta”.
Generația Z nu pare să se streseze atât de tare legat de noile măsuri și sfaturile venite de la Bruxelles, pe care în mare parte, le consideră „de bun-simț”. Mai degrabă, apar probleme atunci când vine vorba de mâncare și de a duce un trai decent.
Mulți dintre cei cu care am vorbit se plâng de prețurile mult mai mari la mâncare, spun că au început să își facă cumpărăturile la LIDL, pentru că e mai ieftin, și au renunțat la planuri de vacanțe.
Protest schimbări climatice. FOTO: Sipa Press/ Profimedia
„Gata cu vacanțele! Este timpul pentru cartofi prăjiți cu ouă și conserve. Pe partea de vacanțe nu cred că voi mai avea prea curând”, îmi povestește Veronika în timp ce glumește că va fi nevoită să mănânce mai prost.
Ironia și umorul par a fi două dintre mecanismele de apărare ale generației. Calița îmi povestea cum și-a dat seama că e timpul să facă economii: „Când am fost acum, ultima oară acasă, am deschis dulapul. Noi obișnuiam să avem tot timpul acasă Nutella. Deschid dulapul și văd că maică-mea avea o nutella de la Proxi și am zis „gata, dacă maică-mea face economii, clar e grav din punct de vedere economic”.
Nu e de mirare că alimentația e una dintre principalele îngrijorări ale generației. Un studiu publicat de platforma Big Village, arată că zoomerii pun accent pe ceea ce mănâncă și fac asta într-o manieră holistică, tratând mâncarea nu doar ca pe ceva „bun” sau „rău”.
Mai mult, 47% dintre respondenți vor prioritiza, în viitor, mâncatul conștient, cu un focus pe echilibru mental. Asta am observat și în discuțiile mele cu fiecare dintre ei. Prioritatea lor este să mănânce cât mai bine și faptul că ar trebui să își schimbe stilul de viață, din acest punct de vedere, îi sperie.
O altă perspectivă este cea în care tinerii cred că la noi în țară nu vor fi aplicate măsuri prea drastice, tocmai pentru a nu afecta populismul, cu care ne-au obișnuit politicienii, în spațiul public.
„În România domină, înainte de toate, lupta pentru putere politică și, chiar dacă, astfel de măsuri ar fi bune pe termen lung, ele nu se vor aplica pentru a nu fi stricată imaginea unor personaje politice aflate la putere în acest moment”, îmi spune George.
Tânărul are 20 de ani, este student și lucrează la o agenție de publicitate. Pe lângă asta, mai sunt și alții cu care am vorbit care cred că nu vor fi afectați prea tare de noile măsuri sau de eventuale scumpiri în ceea ce privește cheltuielile. Coralia e de părere că „faptul că ar trebui să fim mai economi nu e capăt de lume. Dimpotrivă, ne va ajuta să nu mai irosim resursele ca până acum”.
Tânăra are 25 de ani, lucrează la ZARA și chiar dacă se așteaptă să fie impuse unele restricții la nivel național, nu crede că acest lucru o va afecta foarte tare.
„Consider ca am fost mult mai afectată după criza din 2007 când am văzut cât de greu le-a fost părinților mei din punct de vedere financiar. Mental sunt pregătită să apară orice și să se înrăutățească situația cu războiul”, adaugă Coralia.
E foarte probabil ca multe persoane din generația Z să fi simțit o presiune să facă lucrurile cât mai rapid, tocmai pentru că au văzut cât de greu le-a fost celor de dinaintea lor să-și facă loc pe piața muncii.
Totuși, până în 2020, nu au avut parte de un eveniment major care să le afecteze felul în care percep economia sau să le schimbe deciziile de cumpărare. Pandemia e posibil să-i fi afectat la fel de tare precum i-a afectat criza imobiliară din 2007 pe mileniali.
Ce este diferit la generația Z?
Un lucru specific generației este faptul că pun accent pe dezvoltare personală, activism, probleme de mediu și luptă pentru a crea o cultură de organizație constructivă, mai sănătoasă. Asta, în timp, poate că va duce la soluții pe termen lung și va determina companiile să fie mai sustenabile. În momentul în care cineva nu mai vrea să ia un job pentru că nu oferi condițiile pe care le dorește și pentru că nu ești prietenos cu mediul, e posibil să vrei să schimbi paradigma.
Daniel David îi sfătuiește, pe lângă ajutoarele de la stat, să se implice în grupuri non-guvernamentale, cum ar fi ONG-uri sau mediul de business.
„Cred că Generația Z trebuie să se focalizeze pe rezultat, dar nu oricum, ci derivat dintr-un proces eficient, derulat într-un cadru etic și uman clar”, subliniază profesorul și rectorul UBB.
De asemenea, atenția lor pentru probleme de mediu duce la un interes mai mare pentru cumpărarea unor produse durabile, care să nu trebuiască să fie schimbate prea repede. Mai toți cu care am vorbit pun pe primul plan siguranța lor personală și vor să reducă cât mai tare stresul, pentru că se simt anxioși atunci când se gândesc la viitor.
Au învățat multe de la părinții lor despre economie și le-a intrat în cap să stingă lumină sau să dea termostatul cu un grad mai jos, însă ei nu sunt dispuși să renunțe la lucrurile care le aduc fericire sau să facă compromisuri pentru un job. Sunt conștienți că locul de muncă nu e o extensie a ta, ci doar un loc unde mergi și trebuie să primești bani.
Majoritatea își găsesc liniștea făcând lucruri creative în timpul liber și încearcă să picteze, să cânte, să sculpteze în lut, să călătorească sau să petreacă timp la țară.
Tablou făcut de Calița în timpul liber. FOTO: HotNews.ro/ Andra Mureșan
„Ar trebui să renunțăm la a vrea să fim o generație de „am reușit în viață la 25 de ani”. Pe mine asta mă termină cel mai tare psihic. Faptul că toți oamenii din jurul meu vor să devină bogați și să flexeze cu meseriile lor „bune”. Am ajuns să îmi doresc o meserie simplă care să mă lase cu mintea limpede la finalul zilei și să îmi permită să trăiesc bine”, spune Alexandra.
Un neajuns al lor, crede Calița, ar putea fi faptul că au „o mare înclinație spre anumite depresii, angoase, pe care le simțim de când e pandemia și am intrat în online. Suntem o generație mai sensibilă, resimt asta și asupra mea”.
Cu toate acestea, ei au încredere în generația lor și sunt siguri că vor trece cu bine peste ceea ce urmează. Însă, sunt conștienți că pentru ca viitorul să arate exact cum își doresc, e nevoie de muncă și schimbare. Nu au răspunsuri prea clare referitor la cum vor face asta și nu știu cum se vor pregăti pe plan mental, dar spun că vor să trateze totul la momentul la care se întâmplă și se axează pe a trăi în prezent.
„Într-un vis de-al meu, viitorul e verde. Nu știu când și dacă va fi cu noi în el. Cu lumea cum arată acum, cu siguranță nu. Știu că nu e în controlul nostru. Poate după un scenariu groaznic o să vină lumea verde la care visez”.
INTERVIURILE HotNews.ro