Germania: Extrema dreaptă AfD antimască visează să cucerească un prim land, în alegerile regionale de duminică în Saxonia-Anhalt

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) curtează alegători într-o nouă ”pepinieră”, în bastioanele sale din fosta Germanie de Est, şi anume opozanţi ai restricţiilor impuse împotriva covid-19, cu ajutorul cărora speră să cucerească duminică un prim land – Saxonia-Anhalt, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Trimiterea atâtor persoane în sărăcie, cu atât de puţine infecţii, pune o problemă în ochii noştri”, tună Oliver Kirchner, capul listei AfD în Saxonia-Anhlat, care profită la maximum de politica anticovid a Guvernului Angelei Merkel.

Înfiinţat în 2013 cu sloganuri eurofobe şi islamofobe, AfD mizează acum pe această mişcare ”antimască”, foarte dinamică în Germania, într-o încercare de a obţine prima sa victorie în alegeri regionale.

Sondajele dau AfD cot la cot cu Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori).

Un studiu realizat pentru tablodul Bild plasează AfD în frunte, cu 26% din intenţiile de vot, urmat cu 25% de partidul lui Merkel.

CDU a obţinut în 2016 o victorie cu 30% din voturile exprimate şi guvernează în acest land împreună cu Partidul Social Dempocrat (SPD) şi Verzii (Gruenen).

”Dezastru”

La Magdeburg, capitala Saxoniei-Anhalt, unde candidatul AfD apare pe afişe cu o mustaţă hitleristă şi sloganul ”Niciodată aşa ceva din nou”, victoria partidului de extremă dreapta ar constitui un ”dezastru”, declară Jan Buhmann, un vânzător de vin, în vârstă de 57 de ani.

”Pandemia a arătat că avem nevoie de idei noi. Avem nevoie de tineri, avem nevoie de dinamism. Pentru mine, AfD nu reprezintă acest lucru”, avertizează el.

Uzura puterii şi o serie de scandaluri legate de comisioane grase percepute de unii deputaţi la vânzarea unor măşti de protecţie au fragilizat CDU, care se află la putere de 16 ani.

O victorie AfD ar constitui o înfrângere uriaşă a conservatorilor, cu patru luni înante de alegerile generale care urmează să marcheze sfârşitul erei Merkel.

În 2017, acest partid de extremă dreapta, mobilizat împotriva politicii primirii a sute de mii de refugiaţi sirieni şi irakieni a lui Merkel, a intrat pentru prima oară în Bundestag şi a devenit prima forţă a opoziţiei.

Însă AfD, subminat de un război intern între conducerea formaţiunii şi facţiunea sa cea mai radicală, foarte influentă în estul ţării, bate pasul în sondaje, cantonat la nivel naţional între 10 şi 12% din intenţiile de vot, mult în urma CDU şi Verzilor, creditate cu 25%.

AfD este ”singurul partid care spune lucrurile aşa cum sunt”, consideră, la Magdeburg, Hans-Joachim Peters, un pensionar în vârstă de 73 de ani.

Liderii politici trebuie ”să se gândească mai puţin la Europa şi mai mult la Germania”, denunţă el, la o distribuire de manifeste în acest oraş, situat la 150 de kilometri vest de Berlin.

Manifestele îndeamnă la ”rezistenţă” şi la ”sfârşitul tuturor restricţiilor anticonstituţionale ale libertăţilor noastre” cu scopul opririi pandemiei covid-19.

”Frustrare”

Politologul Hajo Funke de la Universitatea Liberă din Berlin consideră că principala forţă a AfD în Germania de Est este în mare parte legată de ”frustrarea” de după reunificare, în urmă cu 30 de ani.

Opoziţia partidului faţă de măsurile anticovid a permis, în opinia sa, alimentarea discursului împotriva establishmentului al formaţiunii şi atragerea multor simpatizanţi.

Funke prconizează că AfD urmează să atragă, per ansamblu, aceiaşi alegători din Saxonia-Anhalt ca în 2016, când formaţiunea a obţinut 24% din voturile exprimate.

”Unii au abandonat, pentru că partidul este prea radical. Unii, radicali, care nu votau, votează acum cu el, iar unii dintre cei care sunt antimască votează de asemenea cu AfD”, explică el.

Consecinţele economice ale pandemiei se află în fruntea preocupărilor algătorilor, potrivit unui raport despre starea landului în 2020, urmate imediat de migraţie.

Primirea multor refugiaţi în Germania rămâne, în ochii multor locuitori ai landului, o problemă majoră, relevă liderul filialei partidului.

”Cine va reconstrui Siria? Cine o va face, dacă toată lumea a venit aici?”, tună el, unul dintre sloganurile partidului de extremă dreapta.