Germania, o retrospectiva a celor mai importante evenimente din 2015 / Partea I (ianuarie – iunie): Cuvantul anului, Refugiatii

Cuvantul anului in Germania a fost „Refugiati”. El a fost cel mai intens folosit si a provocat cea mai ampla dezbatere, in 2015, in contextul migratiei provocate de razboaiele din Orientul Mijlociu. Insa in afara de milionul de refugiati carora Mamma Merkel le-a deschis bratele, Germania s-a confruntat cu multe alte probleme, nationale si internationale, care au afectat nu doar segmente largi de populatie, ci si structuri institutionale, declansand mecanisme si legi noi. La finele anului 2015, la 70 de ani de la incheierea celui de-al doilea Razboi, economia Germaniei duduie si locomotiva Europei trage euro dupa ea. Evenimentele acestui an n-au scos-o de pe sine, chiar daca ele nu au fost nici putine si nici simple. Iata ce mi s-a parut a avea deosebita semnificatie in tara, dar in context international.

7 ianuarie – „Miercurea neagra” de la Charlie Hebdo. La Paris are loc atentatul asupra redactiei saptamanalului francez de satira, comis de doi atacatori jihadisti si soldat cu 12 morti. Un cotidian din Hamburg (nordul Germaniei), care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed din revista franceza de satira Charlie Hebdo, a fost si el, patru zile mai tarziu, tinta unui atac cu un dispozitiv incendiar. m Intr-un efort de solidaritate, presedintii de state si guverne din Europa si din lume marsaluiesc la Paris. Statul german, ca si altele, isi va intari masurile de supraveghere, preventie si reprimare a actelor de presupus terorism.

15 ianuarie – Pegida mobilizeaza masele din nou, continuand protestele incepute la finele anului 2014. Numai in Dresda, numarul manifestantilor se ridica la 35.000. Se striga „Noi suntem poporul!” si se protesteaza impotriva „islamizarii Vestului”. Concomitent, creste numarul demonstratiilor anti-Pegida si ai sustinatorilor unei „Germanii deschise lumii”.

31 ianuarie – Decesul fostului presedinte al Germaniei, Richard Karl Freiherr von Weizsacker. El s-a nascut la 15 aprilie 1920 la Stuttgart si a decedat in 31 ianuarie 2015 la Berlin, in varsta de 94 de ani. Politicianul crestin-democrat a fost intre 1981-1984 primar al Berlinului si timp de zece ani (1984-1994) presedinte al Germaniei. In timpul mandatului sau au avut loc caderea Zidului Berlinului (1989) si reunificarea Germaniei din 1990. Desi nu a vizitat niciodata Romania, von Weizsacker s-a intalnit cu fostul presedinte roman Traian Basescu la Koln.

12 februarie – Cancelarul german Angela Merkel co-semneaza la Minsk un acord privind incetarea focului in Ucraina si constituirea unei zone-tampon demilitarizate, in estul Ucrainei. Nu este primul acord de la Minsk, insa primul convenit la cel mai inalt nivel si „parafat”, la finalul unor negocieri maraton, de cancelarul german, presedintele Frantei, Francois Hollande, al Ucrainei, Petro Poroshenko si al Rusiei, Vladimir Putin. Merkel a declarat insa ca raman in continuare „mari obstacole” de depasit, pentru a se ajunge la pace.

18 martie – Banca Centrala Europeana isi inaugureaza oficial noul sediu de la Frankfurt am Main. Turnurile-gemene ale BCE sunt de sticla si ating 165, respectiv 185 de metri. La inaugurare, cladirea si arealul s-au transformat intr-o „fortareata” pazita de fortele de ordine, caci evenimentul a mobilizat a peste 10.000 de protestatari. Majoritatea acestora fac parte din miscarea Blockupy, care reuneste diverse grupari de stanga.

23 martie – Premierul grec Alexis Tsipras vine la Berlin, dupa o vizita facuta la Bruxelles, la institutiile europene. Comisia Europeana este de parere ca, incepand cu 9 aprilie, situatia financiara a statului elen va deveni „critica”. Va veni Tsipras la Merkel ca europremier si va pleca rege al drahmei? – se intreaba lumea, luand in calcul un Grexit, adica iesirea Greciei din zona Euro. Greciei i-au mai ramas doua saptamani sa evite falimentul de stat.. Principalul vinovat ar fi Germania, „supra-puterea” europeana care impune politica de austeritate si nu-si plateste datoriile de razboi. Statul german actual e blamat la Atena, Merkel e caricaturizata. Si totusi, cancelarul german a mai dat o sansa guvernului grec, cu conditia reformarii statului elen, al combaterii coruptiei si evaziunii fiscale.

24 martie – Catastrofa aviatica din Alpi. Nava Airbus 320 apartinand companiei Germanwings, firma-fiica a Lufthansa, care opera zborurile low-cost ale acesteia, se afla in 24 martie in drum de la Barcelona spre Dusseldorf. Nava s-a prabusit in Alpii francezi. La bord erau 150 de persoane, intre care 67 de germani, 16 dintre acestia fiind elevi de gimnaziu. Dincolo de proportiile acestei tragedii umane, accidentul aviatic are si grava conotatie a unui gest premeditat: copilotul german Andreas Lubitz este suspectat ca ar fi vrut sa se sinucida, provocand astfel prabusirea navei. Consecinta legislativa: niciun pilot nu va mai putea ramane singur, neasistat, in cockpitul aeronavelor germane.

4 aprilie – Troglitz, Saxonia inferioara. In sambata Pastelui izbuceste un incendiu de proportii intr-un camin ce urma sa adaposteasca azilanti. Din cladire ramane doar scrum, doi locatari pot fi salvati. O parte din localnici demonstreaza a doua zi impotriva violentei si a urii fata de straini. Primarul localitatii primeste amenintari cu moartea, in final isi da demisia. Este doar inceputul unei serii de incendieri, pe tot teritoriul Germaniei, care vizeaza imobilele menite a-i gazdui pe refugiatii care au inceput sa vina din ce in ce mai masiv.

13 aprilie – Scriitorul Gunter Grass, laureat al premiului Nobel pentru literatura a murit in varsta de 87 de ani intr-o clinica din Lubeck. Debutul sau din 1959, cu „Toba de tinichea”, a insemnat un succes international. Cartea s-a vandut in trei milioane de exemplare, a fost tradusa in 24 de limbi si i-a adus, 40 de ani mai tarziu (1999) premiul Nobel. Un mult asteptat premiu Nobel pentru literatura, de care Germania nu se mai bucurase de 27 de ani, de la Heinrich Boll incoace. Grass s-a nascut la 16 octombrie 1927 la Danzig, unde a urmat si scoala. Anul 1944 l-a prins ca ajutor in aviatia de razboi a lui Hitler, a fost ranit si luat prizonier de razboi de catre americani. Dupa eliberare a studiat grafica si sculptura, iar sapte ani, inainte de debutul sau ca romancier, i-a petrecut la Paris. In afara de Trilogia Danzig-ului, careia ii apartine si Toba de tinichea, Grass a fost un scriitor prolific in mai toate genurile literare, dar s-a remarcat si ca grafician si sculptor.

26 aprilie – Scandalul NSA arunca umbre asupra „complicitatii” BND-ului si a guvernului german. Cancelaria federala ar fi fost informata inca din anul 2008 despre actiunile de spionaj ale serviciilor secrete americane in Germania si Europa. In urma analizei unor documente intrate in posesia unei publicatii germane, spionajul american ar fi fost facut cu participarea serviciului de informatii externe al Germaniei, BND. Acesta ar fi detectat cu ani in urma malpraxis-ul legat de verificarile practicate de National Security Agency (NSA) si ar fi remis in sensul acesta un raport strict confidential, conducerii guvernului german.

5 mai – O noua greva a conductorilor de tren paralizeaza in parte, timp de sase zile, Germania. Este a opta actiune de protest (765 de ore de greva) in conflictul cu privire la salarii dintre sindicatul GDL si Deutsche Bahn. Sunt afectati nu doar calatorii, ci si serviciile de marfa. Sincopele si haosul repetat din transportul feroviar german, datorat acestor greve, pun greu la incercare rabdarea celor mai multi calatori, insa nici pagubele economice survenite nu sunt de neglijat, ele putand ajunge la „100 de milioane de euro pe zi”. GDL cere o crestere salariala de 5% si reducerea programului de munca cu o ora pe saptamana. In luna mai se va ajunge la crearea unei comisii de mediere, insa conflictul dintre operator si sindicat se va solutiona doar trei luni mai tarziu.

8 mai – Comemorarea a 70 de ani de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Presedintele Germaniei, Joachim Gauck si cancelarul Angela Merkel depun coroane de flori in memoria victimelor holocaustului provocat de regimul nazist. Evenimentul este marcat si in Bundestag. Doua zile mai tarziu, Merkel zboara la Moscova, insa comemorarea comuna, ruso-germana, este umbrita de criza din Ucraina. Cancelarul nu a da curs invitatiei presedintelui rus, Vladimir Putin, de a participa la parada militara organizata in Piata Rosie. Ar fi fost un afront la adresa Rusiei si actualei sale conduceri, daca ar fi ramas asa. Insa nu a ramas asa. O zi mai tarziu, Merkel ia masa cu Putin si participa la depunerea unei coroane de flori la mormantul soldatului rus necunoscut, din Alexandergarten, de langa Kremlin. Inca o data, diplomatia germana face un slalom stiut, bazat pe pragmatism si pe istoricul celor doua tari.

25 mai – Conflict diplomatic ruso-german: Un parlamentar german este intors din aeroport si i se interzice intrarea in Rusia pana in 2019. Rusia a refuzat intrarea in tara a parlamentarului german Karl-Georg Wellmann. Politicianul crestin-democrat a declarat ca aterizase pe aeroportul din Moscova, insa i s-a spus sa ia primul avion inapoi spre Germania. El nu isi explica refuzul, mai ales ca avea pasaport diplomatic si ca refuzului din 25 mai ii urmeaza o interdictie de a intra pe teritoriul Rusiei pana in 2019. „Am fost tratat ca un borfas”, a declarat el citat de presa germana. Nici la Berlin si nici la Moscova nu s-ar sti care este motivul indezirabilitatii politicianului german, insa se speculeaza pe marginea unei potentiale „liste negre”, cum este si cea prin care SUA si UE impun unor rusi sanctiuni, in urma conflictului din Ucraina.

7 iunie – Summitul G7 de la castelul Elmau din Germania:Rusia pe dinafara, politia mobilizata ca pentru asediu, sute de milioane de euro costuri si politicieni care vor reintroducerea controalelor de frontiera. Cu o zi inaintea summit-ului G7 al marilor puteri industriale ale lumii (Germania, Franta, Italia, Japonia, Canada, UK si SUA), castelul Elmau s-a transformat intr-o fortareata. Masurile de securitate ale politiei bavareze si federale nu cuprind doar zona de interdictie in jurul castelului, pe o raza de 16 km, ci si capitala landului, Munchen, caile de acces rutiere si feroviare, inspre granita germano-austriaca. Oponentii summit-ului G7 reproseaza costurile foarte mari – de pana la 360 de milioane de euro-, care nu ar fi justificate, dat fiind si istoricul deciziilor (sau al lipsei acestora), legat de eveniment.

23 iunie – The Queen vine la Berlin. S-a scurs o jumatate de secol de la prima vizita a reginei Marii Britanii in Germania, cea actuala fiind a cincea sa vizita de stat. E un moment istoric pentru ambele tari. Se asteapta sa fie un moment-cheie si pentru Uniunea Europeana, in care nu doar Grexit-ul grecesc ci si Brexit (iesirea UK din UE) a devenit un scenariu. Merkel s-a pronuntat in repetate randuri apreciativ asupra relatiilor dintre Berlin si Londra. Intre cele doua tari „exista foarte multe afinitati, in politica”. Din pacate, exista si diferente. Iar una dintre acestea este viitorul UE. In 2016, Marea Britanie va avea parte de un referendum cu privire la apartenenta la Uniune, iar lucrurile nu par sa fie roz. In ce priveste Brexit (iesirea Marii Britanii din UE), Regina a dat un semnal negativ de netagaduit. „Stim ca diviziunea in Europa este periculoasa si ca trebuie sa ne ferim de ea”, a spus The Queen intr-un moment mai putin oficial, la banchetul din castelul Bellevue, citata de un ziar local. Din pacate, in chestiunea Brexit, deciziile nu tin doar de Queen.