Germania refuza sa vanda tancuri Lituaniei, care se simte amenintata de conflictul ruso-ucrainean

Guvernul german a refuzat solicitarea Lituaniei de a-i livra tancuri. Este practic fara precedent ca Germania sa decline o cerere de furnizare de armament unui partener NATO, in timp ce exporta arme si tehnologie militara kurzilor din Irak sau Arabiei Saudite. Ca si celelalte state baltice care au apartinut fostului URSS, „Lituania se simte amenintata, mai cu seama din cauza agresiunei Moscovei in Ucraina“, relateaza Welt.de, privitor la argumentul invocat de guvernul lituanian. Acesta s-a adresat direct guvernului german, dorindu-se incheierea unui contract interguvernamental.

In acest fel, procedurile laborioase de obtinere a autorizatiilor de export ar fi eludate, caci partener de contract ar fi guvernul german si nu producatorul Kraus-Maffei Wegmann. Germania insa se auto-echipeaza cu tancuri, provocand astfel o dilema. Se simte ea insasi amenintata, momentan, de escaladarea conflictului ruso-ucrainean, sau nu vrea sa cedeze unor presiuni NATO si americane, de a livra tehnologie de lupta in zone potential fierbinti?

Firma germana Krauss-Maffei Wegmann GmbH & Co. KG (KMW) are sediul la München si produce tancuri, vehicule blindate, armament si tehnologie militara. Cifra de afaceri i se ridica la peste un miliard de euro. KMW a fost criticata in presa pentru intentia de vanzare a tancurilor Leopard-2 catre sauditi. Despre scandalul din vara lui 2011 a celor 200 de „blindate pentru despoti” am relatat anterior. Pana la urma, deal-ul germano-saudit a fost stopat in Bundestag, iar sauditii si-au comandat, in 2013, tancuri M1 Abrams de la americani.

In acelasi an, au aparut suspiciuni de coruptie care il priveau pe un functionar de rang inalt din Ministerul de Aparare al Greciei, care ar fi primit o mita de 1,7 milioane de euro legata de vanzarea a 170 de tancuri Leopard-2 catre greci. Un fost reprezentant grec al concernului Krauss-Maffei Wegmann a fost arestat, insa KMW a declinat orice amestec in actul de coruptie, demarand si o ancheta interna. Cu toate acestea, procuratura germana a efectuat in noiembrie 2014 o descindere la sediul firmei germane.

In vara lui 2014, KMW si producatorul de tancuri Nexter, apartinand statului francez, anuntasera ca vor sa fuzioneze. Fuziunea planificata pentru primavara lui 2015 s-a impotmolit din cauza unei presupuse cereri a Agentiei franceze pentru participatii de stat APE (Agence des participations de l’Etat) de compensare din partea KMW cu 500 de milioane de euro, a diferentei valorii de piata fata de Nexter. Prin fuziune, ar urma sa ia nastere un concern cu o cifra de afaceri de 2 miliarde de euro, 6.000 de angajati, condus de doi directori, unl german si altul francez. Sediul holding-ului ar urma sa fie in Olanda.

Contractul cu lituanienii girat de guvernul german ar fi binevenit pentru KMW, mai cu seama in vederea acoperirii „diferentei de valoare de piata” fata de omologul francez. Iata insa ca guvernul de la Berlin refuza, motivand refuzul prin „nevoile interne de dotare”.

Un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, condus de Ursula von der Leyen (CDU), a declarat presei germane ca „in principiu saluta modernizarea fortelor armate lituaniene, in contextul cresterii nevoii de securitate a acestui stat NATO”. Chiar daca, dupa spusele purtatorului de cuvant, Germania incearca sa ajute Lituania „in functie de posibilitati”, „un transfer al transportoarelor blindate ale armatei federale sau vanzarea unor astfel de vehicule ce urmeaza a fi produse in anii urmatori nu este prevazuta”.

Motivatia este nevoia interna de echipament militar. Bundeswehr-ul ar fi comandat deja 272 de tancuri, iar acestora le-ar mai urma o comanda de 131 de bucati.

Lituanienii ar fi vrut sa-si inlocuiasca parcul de tancuri invechite de tip M113 cu noul model de tancuri pe roti Boxer. GTK Boxer apartine unei noi generatii de vehicule de transport blindate de greutate milocie, dezvoltate in cadrul unui program care contine sase versiuni diferite, in functie de necesitatile de operare pe teren. Firmele care participa la elaborarea programului sunt Krauss-Maffei-Wegmann si Rheinmetall Landsysteme din Germania, ca si STORK din Olanda, conform informatiilor Deutschesheer.de.

Nevoia de modernizare a dotarilor militare lituaniene a aparut acum pe fondul temerilor statelor baltice iscate de invazia Crimeei si conflictul armat din Ucraina de Est. Acum cateva zile, conform informatiilor aparute in presa germana, ministrul Apararii britanic, Michael Fallon, ar fi spus ca Rusia este „un pericol real si actual, pentru statele baltice“. Iar vice-comandantul pentru Europa al NATO, Adran Bradshaw, ar fi avertizat ca Rusia ar intentiona sa cucereasca „teritorii ale NATO“.

In contextul noii situatii create de conflictul din Ucraina de Est, in cadrul Nato Response Force (NRF) a fost creata o divizie de interventie foarte rapida, denumita „Very High Readiness Joint Task Force”. Super-rapidele varfuri de atac ale NATO ar urma sa fi stationate in sase tari est-europene: tarile baltice (Letonia, Estonia si Lituania), Polonia, Bulgaria si Romania.