Germania și-a anunțat poziția privind viitorul buget UE. Cum va fi afectată România de propunerile Berlinului

Guvernul german respinge creşterea bugetului multianual al UE pentru următoarea programare pe şapte ani şi de asemenea prelungirea termenului de implementare a programelor finanţate prin planul european de redresare post-pandemie, motivând cu privire la acesta din urmă că este un instrument „extraordinar şi temporar”, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Poziţia noului guvern german condus de cancelarul Friedrich Merz cu privire la Cadrul Financiar Multianual (MFP) al UE pentru perioada 2028-2034 este înscrisă întru-un document consultat de agenţia EFE, cu o luna înaintea prezentării propunerilor Comisiei Europene asupra acestui buget multianual.

„În viitorul apropiat, marja de manevră financiară a statelor membre va continua să fie limitată. Nu există o bază pentru creşterea volumului MFP prin alocarea din veniturile naţionale. Contribuţiile statelor membre trebuie să rămână sustenabile pe termen lung, predictibile şi adecvate”, se arată în acel document.

Berlinul nu vrea prelungirea PNRR

Germania, ţară contributoare netă la bugetul comunitar, subliniază de asemenea că următorul buget multianual al UE va avea în plus povara începerii plăţii datoriilor contractate pentru finanţarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), planul european post-pandemie pentru care statele membre au elaborat fiecare un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în vederea accesării acestor finanţări constând în granturi şi credite cu dobânzi reduse pentru realizarea unor proiecte precum cele de infrastructură, mediu sau digitalizare, finanţări condiţionate de îndeplinirea unor reforme denumite „jaloane”.

Pentru a beneficia de respectivele finanţări, proiectele trebuie finalizate până în august 2026, termen valabil de asemenea pentru atingerea jaloanelor, şi este „exclusă din punct de vedere legal” o prelungire a termenului de implementare a acestui plan, indică guvernul german în acelaşi document.

Această poziţie contrastează puternic cu cea susţinută de pildă de Spania, care cere creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul comunitar de la 1% la 2% din venitul naţional brut şi, fără a menţiona explicit o extindere a MRR, propune noi emisiuni europene de datorie prin care statele UE să obţină credite pentru investiţii în sectoare strategice.

Pe de altă parte, Berlinul împărtăşeşte prioritatea Bruxelles-ului de reformare a bugetului UE în vederea simplificării şi flexibilizării acestuia şi pentru diminuarea birocraţiei, pledând în acelaşi timp pentru a da acestui buget o „responsabilitate sporită” în domeniul securităţii şi apărării şi pentru ca acesta să devină un instrument de sprijin continuu oferit Ucrainei.

Cheltuielile militare o prioritate

De fapt, documentul guvernului german pune un accent deosebit pe creşterea rolului bugetului multianual al UE în cheltuielile militare. Germania susţine astfel că bugetul european „are potenţialul de a acoperi lacunele de capacitate ale UE, în principal prin consolidarea industriei de securitate şi apărare prin agregarea cererii şi stimularea dezvoltării, producţiei şi achiziţiilor colective”.

În acest sens, guvernul german cere utilizarea fondurilor europene de asemenea pentru finanţarea tehnologiilor cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), a coridoarelor europene de mobilitate militară şi a proiectelor de creştere a pregătirii în faţa ameninţărilor hibride şi a atacurilor contra infrastructurilor critice.

Cât despre Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună (PAC), care împreună absorb circa două treimi din bugetul total al UE, Germania consideră că acestea trebuie să fie „adaptate pentru viitor prin reforme şi modernizare”, în perspectiva aderării unor noi membri la UE, respectiv Ucraina, Moldova şi state din Balcani.

Guvernul german consideră că Politica de Coeziune ar trebui să rămână un fond independent şi finanţat corespunzător, dar adaugă că ar trebui de asemenea să fie introduse „stimulente mai puternice pentru ca statele membre să adopte reforme”, adică un sistem de condiţionalitate asemănător celui reprezentat de jaloanele din PNRR. În fine, Berlinul se arată deschis explorării introducerii de noi surse de venituri în bugetul multianual al UE, astfel încât „rambursările aferente fondului de redresare să nu fie făcute pe seama bugetului UE şi al programelor sale”.

România speră la o prelungire a PNRR cu 18 luni

Insistența Berlinului pentru finalizarea PNRR-urilor la termenul stabilit, fără prelungirea perioadei de implementare, poate afecta România, țară care are deja probleme în respectarea termenelor fixate prin PNRR-ul propriu.

Parlamentul European a adoptat pe 20 mai, cu 63 de voturi pentru, 12 împotrivă şi şase abţineri, raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezililenţă, din care este finanţat şi PNRR-ul României, şi care cere prelungirea planului cu 18 luni, informează Agerpres.

Eurodeputaţii PNL, Siegfried Mureşan, şi PSD, Victor Negrescu, care au coordonat împreună raportul, au anunţat separat rezultatul votului pe o reţea de socializare.

Raportul „cere Comisiei Europene prelungirea planului cu 18 luni şi prioritizarea proiectelor mature din toate PNRR-urile naţionale, inclusiv din cel al României”, a explicat Mureşan, care a fost co-raportor din partea Comisiei pentru Afaceri Economice.

„Este o veste foarte bună pentru România: această măsură oferă şansa finalizării investiţiilor importante şi atragerii fondurilor disponibile prin PNRR”, a adăugat el.