Gigacaloria ar putea rămâne la prețul actual în București, însă facturile la încălzire vor fi duble față de anul trecut. Simularea costurilor pentru o garsonieră și un apartament
Gigacaloria ar putea rămâne la prețul actual în această iarnă, în București. Cu toate acestea, factura la încălzire va fi de peste două ori mai mare decât iarna trecută. Și asta pentru că prețul gigacaloriei pentru populație a crescut la 1 aprilie 2022, de la 143 lei la 330 lei fără TVA (circa 350 lei cu TVA). Astfel că, dacă în sezonul rece trecut pentru o garsonieră costul cu încălzirea era în jur de 150 de lei, acum acesta va fi în jur de 350 de lei, iar pentru două camere în jur de 700 de lei.
Prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, diferența fiind plătită de primărie.
Șeful ELCEN: Prețul gigacaloriei va crește dacă va crește prețul la gaze
Prețul gigacaloriei ar putea rămâne nemodificat, în această iarnă, pentru bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare, în cel mai rău caz va crește foarte puțin, au declarat pentru HotNews.ro directorii ELCEN și Termoenergetica, cele două societăți care produc și furnizează agentul termic.
Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN, principalul producător de energie termică din Capitală, a declarat pentru HotNews.ro că prețul gigacaloriei va crește dacă va crește prețul la gaze.
”Având în vedere apariția OUG 27, fiindcă încă nu avem contracte de gaz, dar dacă este să avem prețurile din OUG 27, eu cred că nu. Dacă sunt alte prețuri la gaz, cu siguranță va crește”, a declarat Tudora într-un interviu acordat recent HotNews.ro.
Fiindcă prețul gigacaloriei se compune din tariful de producere și tariful de distribuție, am vorbit și cu directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu.
Acesta spune că în contextul plafonării prețului la gaze, prețul la gigacalorie va rămâne la fel, fiind posibilă o creștere de câțiva lei.
”Din punctul nostru de vedere, pe datele pe care le avem astăzi, nu va crește substanțial. De ce? La finalul lunii octombrie, ANRE va da decizie cu privire la prețul ELCEN. Cunoaștem faptul că prețul gazului este plafonat prin Ordonanță la 150 lei. Asta înseamnă că este aproape similar cu anul precedent. Deci nu vedem din acest motiv o creștere exponențială a prețului gigacaloriei. Ne așteptăm la același preț. Cu privire la populație, cunoaștem declarațiile primarului general, că nu va crește prețul gigacaloriei la populație în această iarnă!”, a declarat pentru HotNews.ro, directorul Termoenergetica, distributorul de energie termică din Capitală.
Acesta spune că pe partea de distribuție sunt ceva creșteri pe partea de energie electrică.
”Cunoaștem cu toții că prețul la energie electrică a crescut, dar impactul nu este unul major. Prețul gazului are un impact major în prețul gigacaloriei. Deci rămâne la fel, dacă este o variație, este de câțiva lei”, a explicat Claudiu Crețu.
Nicușor Dan: „Dacă nu se întâmplă ceva extraordinar, nu se pune problema să modificăm tarifele”
Prețul gigacaloriei la populație ar mai putea crește și dacă Primăria Capitalei micșorează subvenția. Primarul general, Nicușor Dan a declarat însă recent, de mai multe ori, că iarna aceasta prețul va rămâne la fel.
”Legat de preţul pentru iarna asta, după cum ştiţi, noua ordonanţă de urgenţă plafonează şi pentru sistemele centralizate ale localităţilor. Dacă nu se întâmplă ceva extraordinar, nu se pune problema să modificăm tarifele. Problema este din nou a fluxului de numerar. Pentru că statul decontează după un timp şi atunci trebuie să avem o sumă de bani cu care să plătim şi pentru ca statul să poată să ne deconteze ulterior”, a declarat Nicușor Dan la începutul lunii septembrie, într-o vizită la centrala provizorie din Titan.
Subvenția aprobată anul acesta pentru energie termică este de circa 1 miliard lei. Problema este că pe lângă asta, mai sunt datorii de aproape 600 milioane lei, acumulate din cauza pierderilor și a diferențelor de preț. Astfel, în 2022, necesarul de subvenție ar fi undeva la peste 1,7 miliarde de lei. Subvenția aprobată prin bugetul pe 2022 este însă de circa 1 miliard, iar primarul Nicușor Dan încă speră să primească de la Guvern un ajutor pentru a acoperi diferența.
”Sunt nişte datorii acumulate din trecut şi nişte diferenţe între preţul real al gigacaloriei şi preţul pe care-l avizează ANRE-ul, care se cumulează… 2020, 2021, 2022 sunt estimate undeva la 600 de milioane de lei. Şi aceste 600 de milioane de lei în lanţ sunt o datorie a Termoenergeticii către ELCEN şi al ELCEN către, în principal, Romgaz. Şi pentru astea am solicitat sprijinul Guvernului şi sunt optimist că ni-l va da, mai ales că, am mai spus asta public, în acest an termic, care a început în toamna anului trecut, mai multe UAT-urile au beneficiat de sprijin din partea Guvernului. În Bucureşti sunt 550.000 de apartamente, în toate celelalte UAT-uri împreună sunt 550.000 de apartamente. În Bucureşti am primit de la stat 15 milioane, celelalte UAT-uri au primit împreună 800 de milioane. Deci este legitim ca structurile naţionale să ajute în mod proporţional localităţile care au sistem termic”, a explicat Nicușor Dan la începutul lunii septembrie. Este greu de crezut că acest ajutor va veni, în actualul context politic.
Prin Ordonanța de Urgență 119 din septembrie 2022 s-a plafonat și prețul plătit de companiile de termoficare pentru gazul achiziționat în vederea producerii de energie termică pentru populație. Tariful plafonat stabilit în această situație a fost de maximum 0,37 lei/kWh (sau 370 de lei/MWh), cu TVA inclus.
În luna aprilie, prețul gigacaloriei a crescut de la 143 lei la 330 lei fără TVA
Consiliul General a aprobat, la finalul lunii martie, creșterea prețului la gigacalorie de la 143 lei la 330 pentru populație, începând cu data de 1 aprilie 2022.
Prețul de producere a gigacaloriei a fost majorat de ANRE la finalul lunii octombrie 2021, iar cel de transport și distribuție pe 18 ianuarie 2022, majorarea fiind de 86% față de sezonul trecut de încălzire, dar Consiliul General a aprobat majorarea abia de la 1 aprilie, astfel că municipalitatea a rămas cu o gaură de 300 milioane în buget. De unde diferența? În perioada octombrie-ianuarie, prețul gigacaloriei a tot crescut și ajuns la 860 lei, dar bucureștenii au plătit 143 lei. Cetățenii nu pot plăti retroactiv, diferența urmând să fie plătită de Primărie, prin subvenție.
Înainte de această majorare prețul gigacaloriei nu a mai fost majorat din 2011.
Simulare – cât vor plăti bucureștenii factura la căldură în această iarnă
Pentru o lună de iarnă, pentru încălzirea unei camere se consumă în medie o gigacalorie. Punctual depinde însă de câte grade vrem în casă, pentru că una este să stai la 21 de grade și alta la 24-25, de cât de bine izolat este apartamentul, de câți pereți sunt la exterior, dacă apartamentele de lângă noi sunt locuite sau nu.
La acest consum mediu, de 1 gigacalorie pe cameră, facturile pentru căldură vor arăta astfel:
- o garsonieră – consum de 1 gigacalorie, factura va fi undeva la 350 lei ;
- un apartament de două camere – la consum de două gigacalorii, factura va fi undeva la 700 lei;
- un apartament de trei camere – la un consum de 3 gigacalorii, factura va fi undeva 1050 lei;
Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată.
În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.
Imediat ce a fost ales primar general, Nicușor Dan a promis că în primii trei ani de mandat va schimba 300 de kilometri de rețea principală de termoficare, o medie de 100 de kilometri pe an. În 2021, a reușit să schimbe doar 30 kilometri de conductă din rețeaua primară și alți 45,938 kilometri din rețeaua secundară. Acum, Primăria Capitalei are deschise patru șantiere, care însumează circa 42 de kilometri de rețea magistrală, însă până la finalul anului, așa cum a recunoscut și primarul de mai multe ori, vor fi gata doar circa 30 de kilometri, asta în varianta optimistă, fiind invocate probleme cu materialele de construcție din cauza războiului din Ucraina.
În ceea ce privește modernizarea a 105 km de rețea primară de termoficare pe bani europeni, circa 1,3 miliarde lei, municipalitatea încă nu a finalizat licitația. Astfel, este în imposibilitate de a termina proiectul până la finalul anului 2023, singura soluție ca să nu piardă banii fiind fazarea pe următorul exercițiu bugetar.
O soluție provizorie, ca iarna aceasta să fie mai bine în cartierele Colentina, Aviației, Tei și Pantelimon, este CET-ul provizoriu din TITAN. Acesta este în lucru, iar primarul a promis că va fi gata până la finalul anului.
În luna septembrie, Primăria Capitalei a lansat și licitația pentru închirierea a 20 de mini centrale care vor fi instalate în punctele termice cu probleme, de la capătul rețelei. Este vorba despre patru puncte termice din sectorul 1, șase din sectorul 2, alte trei puncte termice din sectorul 3, una în sectorul 4, trei în sectorul 5 și alte trei în sectorul 6). De aceste mini centrale vor beneficia un număr de 357 de blocuri, respectiv cele arondate celor 20 de puncte termice identificate. Valoarea estimată a achiziției este de 20.668.371,53 lei, fără TVA, iar data limită de depunere a ofertelor este 31 octombrie 2022, ora 15:00. Rămâne de văzut dacă va fi atribuită și mini centralele vor fi instalate iarna aceasta.
Vara aceasta, în fiecare săptămână, sute de blocuri din București nu au avut apă caldă, iar bucureștenii spun că este mai rău ca niciodată.
Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.
Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:
- 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
- rețelele termice primare – 987,34 km;
- puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
- rețele termice secundare – 2.964,64 km.
Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire
De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.
Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:
– din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
– din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.
Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.
În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.
Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:
- 2016: 800.000 l/h
- 2019: 1.200.000 l/h
- 2020: 2.200.000 l/h
INTERVIURILE HotNews.ro