Sari direct la conținut

​Grigore Lese: Acum stiu cine sunt. Insemnari si aduceri aminte

GiftBooks.ro
acum-stiu-cine-sunt-insemnari-si-aduceri-aminte, Foto: GiftBooks.ro
acum-stiu-cine-sunt-insemnari-si-aduceri-aminte, Foto: GiftBooks.ro

Cand sunt in Bucuresti, cant in gand si-mi imaginez lumea mea de-acasa, de demult. Adeseori, cand traficul e bara la bara si totul pare zadarnic, iau fluierul din geanta. Cunosc semafoarele din drumurile mele de zi cu zi, stiu cand am timp de o hore si cand de un joc, zic in fluier pana cand se amesteca verdele cu rosul, pana cand claxonul din spatele meu spinteca aerul, pana cand li se amesteca glasurile precum starile mele. Ma izolez in cantec si asa reusesc sa ma regasesc. Functioneaza. E ca o calatorie in timp intr-o lume mai buna, mai frumoasa, mai adevarata.“ – Grigore LESE

Se naste in satul Stoiceni din Ţara Lapusului (20 februarie 1954). Studiaza fagotul la Academia de Muzica „Gheorghe Dima”. Obtine titlul de Doctor in Muzica cu calificativul summa cum laudae (2003). Preda cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti.

Realizeaza emisiunea La portile ceriului (TVR Cultural), pentru care primeste MARELE PREMIU al A.P.T.R. in 2007. Realizeaza emisiunea Pe drumurile lui LESE, Radio Romania Actualitati, 2008. Initiaza si coordoneaza proiectul ULTIMII RAPSOZI la Institutul Cultural Roman (ianuarie – decembrie 2008)

Prin spectacolele sale (OBARSII, PASTORALE, SAREA PAMANTULUI), Grigore Lese, recurgand la o adevarata arheologie muzicala, reconstruieste prin sunet satul romanesc arhaic cu principalele sale momente de trecere – nasterea, nunta, inmormantarea.

Intoarcerea la obarsii inseamna pentru Grigore Lese intoarcerea la muzica vocala interpretata in cea mai veche maniera cunoscuta la noi (horea in grumaz), la cantece de ceremonial uitate, la esenta unei spiritualitati profund marcate de spatiul generator. Convins totodata ca amprenta pastorala este definitorie pentru civilizatia noastra, Lese aduce in atentie variante de Miorita din principalele zone etnofolclorice precum si instrumente specifice oieritului – uneori in formele lor rudimentare – ale caror sunete invoca singuratatea, nostalgia, dorul. Astfel, spectacolele sale recreeaza o lume ritualica, ce pastreaza inca amintirea mitului.

Nefiind adeptul inregistrarilor, Grigore Lese nu are un material discografic numeros, insa toate productiile muzicale de pana acum (1996 – Cantec pastoral, Casa de Discuri „Amori”, Lausanne; 2000 – Cantece de Catanie si 2003 – Hori, Societatea de Concerte Bistrita; 2004 – Horile Vietii si Asteptand Craciunul, Casa de Discuri ROTON) poarta amprenta autenticitatii si a bunului gust.

Muzica sa se regaseste in coloana sonora a filmelor Faraonul (2003), regia Sinisa Dragin si Gunpowder, Treason and Plot, productie BBC 2004.

A fost invitat sa sustina concerte la cele mai importante manifestari culturale de gen, precum Festivalul Lotus World Music & Arts, Bloomington, 1995; Festivalul Smithsonian’ Folklive, Washington, 1999; Festivalul Montmartre, Paris 2002; Festivalul Fest der Kontinente, Berlin, 2003; Celebrarile Milenariului Abatie Sf. Nil 1004-2004, Roma, 2003; Zilele Culturii Romane, Madrid, 2004; Olimpiada Culturala de la Atena, 2004; Expozitia Mondiala de la Aichi, Japonia, 2005; Festivalul Ţarilor Europei de Est, Montreal, 2005; Festivalul Francophonie Métissée, Paris, 2006; Festivalul CULTURESCAPES 2007, Basel, Elvetia; Festivalul Miguel Bernal Jimenez 2007, Morelia, Mexic.

„Cred ca un popor care isi uita traditiile este in pericol de a se narui spiritualiceste. De aceea cred ca pentru fiecare dintre noi intoarcerea la obarsii este obligatorie. Cred in forta mistica si de creatie a poporului meu. Cred cu tarie ca menirea mea in aceasta lume este sa-mi innobilez stramosii prin cantec. Cred cu toata fiinta mea in hore si le consider matricea muzicala a romanilor. Cred in puterea ancestrala a horei de a infrunta timpul si de a delimita locul nostru in lume. Cred ca sunt eu, cel adevarat, numai cand horesc”. – Grigore Lese

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro