Guvernul a adoptat OUG pentru amânarea intrării în vigoare a completelor de 3 judecători / Este în contradicție cu referendumul pe justiție? Explicațiile lui Stelian Ion

Ordonanța de urgență care prevede prorogarea termenului la care intrau în vigoare completurile de trei judecători a fost adoptată miercuri de guvern. Ministrul Justiției, Stelian Ion, spune că a analizat toate variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și a ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la 1 ianuarie, astfel că singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență. El spune că aceasta nu intră în contradicție cu referendumul prin care s-a decis să nu mai fie adoptate OUG pe justiție, pentru că nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare.
Ce prevede ordonanța de urgență:
Articol unic
- (1) Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
- (2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.
Stelian Ion spune, într-un mesaj postat pe Facebook în care anunță adoptarea acestei OUG, că creșterea de la 1 ianuarie 2020 a numărului de judecători care ar urma să judece apeluri (3 judecători în loc de 2) ar fi avut drept efect producerea unor blocaje grave în funcționarea instanțelor de judecată, supraaglomererea activității judecătorilor, cu consecințe negative asupra duratei de soluționare a proceselor într-un termen rezonabil.
El subliniază că solicitarea pentru această reglementare a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cu argumente solide, în baza analizei pe care a realizat-o cu privire la consecințele aplicării de la 01.01.2021 a prevederilor referitoare la compunerea completurilor de apel de 3 judecători. De asemenea, proiectul de ordonanță de urgență a fost avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii și de Consiliul legislativ. Ulterior, în 28.12.2020, CSM a transmis încă o adresă prin care amintește avizul favorabil pe care l-a dat pentru adoptarea unei OUG și necesitatea de a interveni de urgență pentru evitarea unor consecințe negative, afirmă Stelian Ion.
El spune că a analizat toate variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și a ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la 1 ianuarie, astfel că singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență.
Este în contradicție cu referendumul pe Justiție?
Stelian Ion mai afirmă că aceasta nu intră în contradicție cu referendumul din 26 mai 2019 prin care s-a decis să nu mai fie adoptate OUG pe justiție, pentru că nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare.
Argumentele sale:
- „Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente.
- Un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală și al protejării sistemului judiciar de intervenții brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.
- După cum a precizat foarte clar Curtea Constituțională (Hotărârea nr. 2/2019 de validare a referendumului, DCC nr. 28/2020, paragraful nr. 47), referendumul organizat pe 26.05.2019 a fost un referentum consultativ, cu efecte politice, nu juridice, iar din punct de vedere politic, adoptarea acestei ordonanțe de urgență reprezintă un act de responsabilitate, în favoarea sistemului judiciar, exact în spiritul acestui referendum. Redau un scurt fragment relevant din practica recentă a CCR sus amintită: ”Totodată, prin hotărârea antereferită, s-a reținut că efectele unui referendum consultativ sunt de natură politică, iar nu juridică [paragraful 48]; că „rezultatul referendumului consultativ oferă doar o orientare politică în privința problemelor de interes național care au format obiectul consultării. [\u0006] referendumul consultativ […] indiferent de întrebările supuse poporului și tematica acestuia, rămâne o consultare cu efecte politice” [paragraful 52] și că declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora [paragraful 73]. Curtea a concluzionat în sensul că referendumul cu privire la probleme de interes național, inițiat de Președintele României în temeiul art. 90 din Constituție, este consultativ.”
- Prin conținutul său, OUG adoptată astăzi nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare (nu desființăm SIIJ, spre exemplu, prin OUG), ci vizează doar o prorogare a intrării în vigoare a unor dispoziții care țin de buna administrare a justiției”.
El reamintește că, la începutul pandemiei, Guvernul a fost nevoit să mai adopte o ordonanță de urgență care, formal, „părea că vine în contradicție cu referendumul din 26.05.2020. Este vorba de OUG nr. 28/2020 prin care a fost modificat și completat Codul penal. Atunci nu au existat comentarii, deși situația era identică, în raport cu referendumul”.
„Sigur, această măsură legislativă va fi folosită în lupta politică în fel și chip. Adevarul este însă că măsura este absolut benefică și necesară pentru sistemul judiciar și sunt îndeplinite toate condițiile constituționale pentru adoptarea ei prin OUG”, adaugă noul ministru al Justiției.