Guvernul a decis reorganizarea Agenției Antidrog, semnalând că problema e una de sănătate publică, nu de poliție / Ce probleme întâmpină Spania sau Cehia în domeniul drogurilor
În ultimele zile din primul său mandat la Guvern, Marcel Ciolacu a anunțat că Agenția Națională Antidrog (ANA) va fi reorganizată și va trece din subordinea Ministerului de Interne la sistemul sanitar. Măsura este un prim pas făcut de guvern pentru o „abordare antidrog adaptată secolului 21”, spune Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri.
- În Cehia au existat presiuni asupra Guvernului, la fel ca în România, pentru a muta politca antidrog în subordinea Ministerului Sănătății, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
- În Spania, există o lipsă de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe. În acest caz a intervenit chiar și Avocatul Poporului din Spania, pentru că situația poate avea consecințe grave asupra sănătății pacienților care iau simultan metadonă (un drog prescris pentru a înlocui heroina, pentru a evita intrarea în sevraj) și tranchilizante.
În ședința de Guvern din 12 decembrie, în care Marcel Ciolacu a anunțat reorganizarea ANA, premierul a spus că acest domeniu va trece în subordinea prim-ministrului.
Măsura este una corectă, spune Vlad Zaha, într-o discuție cu HotNews.ro. În 9 ianuarie 2025, Guvernul a pus în dezbatere publică Hotărârea privind înființarea noii agenții. Cei interesați pot trimite sugestii până în 20 ianuarie, accesând acest link.
„Existența unei astfel de structuri în subordinea premierului sau a Ministerului Sănătății este o măsură cerută de specialiștii din domeniu chiar din momentul înființării ANA, acum 21 ani”, explică expertul.
„Inclusiv raportul de anul trecut al fundației Friedrich Ebert Stiftung «Politicile publice antidrog în România», la care am lucrat alături de dr. Costin Militaru și de lucrătoarea socială Alina Dumitriu, subliniază nevoia unei astfel de măsuri de reformă”, conform lui Zaha.
„Este devreme să ne pronunțăm dacă întocmai acesta va fi rezultatul”
Vlad Zaha spune că prin decizia de reorganizare România a făcut un prim pas spre o „tranziție dinspre zona punitivă a statului, înspre o abordare de sănătate publică, cu coordonarea tuturor ministerelor relevante, prin premier, cel puțin simbolic”.
„Bineînțeles că este devreme să ne pronunțăm dacă întocmai acesta va fi rezultatul, depinde de direcția politică și guvernamentală, respectiv de președintele și vicepreședintele noii structuri, care vor fi numiți direct de premier”, detaliază acesta.
Specialiștii sunt încă precauți în a se pronunța dacă modificările pe care Guvernul le-a început vor fi în final unele benefice pentru cei care au nevoie de ajutor în tratarea dependențelor.
„Atenția specialiștilor și practicienilor din domeniu e pozitivă, dar precaută. Urmează elaborarea normelor și metodologiilor de operare și funcționare care ne vor oferi mai multe indicii despre cât de eficace poate fi noua structură. Ar trebui ca această nouă agenție să fie înființată la mijlocul lunii martie”, afirmă Zaha.
Ce înseamnă reorganizarea Agenției Antidrog
Criminologul specializat în politici publice din domeniul drogurilor susține că după reorganizare oferirea serviciilor de tratament va fi în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
„Rămâne de văzut dacă noua structură își va asuma și activități de reducere a daunelor și riscurilor consumului deja existent, unde ar interveni mai strident ajutorarea persoanelor vulnerabile, în afara zonei medicale imediate”, explică Vlad Zaha.
El spune că noua agenție va trebui să elaboreze și viitoarea Strategie Națională în Domeniul Drogurilor, pentru că actuala expiră în 2026. Această Strategie este un document „care determină, oficial, întreaga abordare a României pe un anumit număr de ani” în domeniul drogurilor.
„Această tranziție nu rezolvă problema legilor penale îndreptate împotriva consumatorilor”
Deși spune că desființarea ANA este un prim pas „înspre o potențială abordare antidrog adaptată la secolul 21”, Zaha atrage atenția că simpla reorganizare nu rezolvă toate problemele.
„Această tranziție nu rezolvă problema legilor penale îndreptate împotriva consumatorilor (deținere consum propriu), care ar trebui abandonate. Nu rezolvă lipsa totală a centrelor de dezintoxicare care există doar în promisiuni, nu rezolvă direcția unor miniștrii din zonele de forță, îndreptate adesea înspre măsuri populist-conservatoare, opuse științei”, detaliază Vlad Zaha.
„Nu rezolvă lipsa aproape completă de măsuri de reducere a daunelor și riscurilor pentru cei care consumă droguri (lipsa posibilității de testare a substanțelor și consum responsabil) și nici măcar nu garantează că această nouă structură va fi mai bună decât ANA”, adaugă expertul.
„Știința a fost folosită strict în a justifica măsurile deja decise la nivel politic, însă situația ar trebui să stea exact invers”
Marcel Ciolacu a anunțat și înființarea centrelor speciale pentru prevenirea adicțiilor, unde ar urma să se pună accent pe prevenție. Întrebat despre cum vede această măsură, Vlad Zaha a făcut trimitere la Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), deja existente.
„Avem pe de o parte structurile defuncte CPECA, unde 80% nu au momentan personal nici pentru servicii minime și care vor fi transferate către Ministerul Sănătății, și pe de cealaltă parte promisiunile a opt centre regionale de dezintoxicare. România, fiind o țară în care astfel de servicii lipsesc aproape cu desăvârșire, nu poate decât să ne bucure o astfel de evoluție”, spune Zaha despre planurile Executivului.
„Reiterez, însă, că în ciuda percepției publice și ale discursurilor politice, doar o mică parte a persoanelor care consumă droguri necesită intervenții medicale. Ar fi greșit să credem că putem și că este nevoie de tratarea a milioane de persoane. Internările și tratamentul forțat strict pentru persoane depistate cu substanțe, în lipsa nevoii clinice, ar genera dezastre”, atrage atenția Vlad Zaha.
Expertul spune și că va fi foarte important, în perioada următoare, rolul pe care știința îl va avea în stabilirea abordărilor antidrog.
„Până în acest moment, știința a fost folosită strict în a justifica măsurile deja decise la nivel politic, însă situația ar trebui să stea exact invers: să pornim de la știință pentru a gândi, coordona, evalua și monitoriza politicile din domeniul drogurilor având în fața recomandările organizațiilor, instituțiilor și studiilor internaționale”, explică el.
Vlad Zaha spune că România trebuie să regândească întreg domeniul de prevenire a consumului de droguri, iar printre priorități ar trebui să se numere:
- prevenție doar prin practici omologate internațional care să includă și elemente de reducere a daunelor (de la majorat, noțiuni de consum responsabil și testarea substanțelor);
- mutarea atenției tuturor structurilor de forță doar asupra elitei criminalității organizate, prin dezincriminarea posesiei pentru consum propriu a substanțelor (nepedepsirea penală a consumatorilor până la o anumită cantitate de substanțe);
- construirea și operaționalizarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare în care să lucreze specialiști formați în adicții (și unde internarea să fie întotdeauna voluntară, cu excepția cazurilor excepționale);
„Există multe alte recomandări pertinente, precum cele 10 soluții propuse de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, for reprezentativ pentru psihiatrii din România, care includ, de asemenea, dezincriminarea”, concluzionează Zaha.
Într-o petiție inițiată pe Declic acum o lună, semnată de peste 18.000 de oameni, i se cere premierului Ciolacu să îl numească pe Vlad Zaha în fruntea noii agenții create.
Cum gestionează Cehia domeniul drogurilor: expertul care coordona autoritatea antidrog și-a dat demisia în august din cauza presiunilor
Politica în materie de droguri a Cehiei a fost relativ liberală și bazată pe principii de reducere a riscurilor. Din 2010, autoritatea principală în politica antidrog este o instituție națională antidrog, cu șef numit de guvern și care a lucrat pentru biroul guvernamental, dar fără a fi atașat unui minister specific.
Pentru cea mai mare parte a mandatului său, această poziție a fost ocupată de Jindřich Vobořil, un expert respectat la nivel mondial și membru al Partidului Democrat Civic (ODS), de dreapta.
Vobořil a încercat mereu să promoveze o abordare liberală de reducere a riscurilor pentru drogurile dure, legalizarea și reglementarea canabisului și, în același timp, a atras atenția asupra „relației” nereglementate și toxice pe care societatea cehă o are cu un drog legal: alcoolul. Din acest motiv, nu a fost bine văzut de conservatori, care l-au atacat repetat, numindu-l „coordonator al drogurilor” (în loc de antidrog).
În fața presiunilor din partea Partidului Poporului, parte a coaliției de guvernare, dar și a lobby-urilor pentru tutun și alcool, Vobořil a demisionat din funcție la sfârșitul lunii august. De atunci, nu a fost numit un succesor.
Prin urmare, legalizarea canabisului pare puțin probabilă, la fel ca și amendamentul la Codul Penal care ar reduce pedepsele cu închisoarea pentru infracțiunile legate de droguri. Singura politică liberală privind drogurile realizată de actualul guvern este reglementarea vânzării canabinoizilor sintetici, precum HHC, și a kratomului, care până acum se aflau într-o zonă gri.
Presiuni pentru a muta politica antidrog în subordinea Ministerului Sănătății
Și în Cehia au existat presiuni repetate pentru a muta politica antidrog în subordinea Ministerului Sănătății. Totuși, experții în politici antidrog din țară s-au opus acestor inițiative, subliniind că această politică afectează diverse domenii, precum politicile sociale, educația sau aplicarea legii, așa că este mai bine să rămână un organism independent, transsectorial.
În Cehia există 45 de clinici de dependență, centre de întreținere cu metadonă și alte facilități specializate. În general, serviciile de reducere a riscurilor, tratamentul de substituție cu metadonă și alte servicii pentru persoanele dependente sunt disponibile în întreaga țară. Ca toate serviciile publice, acestea suferă din cauza politicilor de austeritate ale actualului guvern de dreapta.
Într-un interviu realizat în septembrie cu Robert Veverka, activist pentru canabis și politician local în Cehia, el a spus că serviciile din acest domeniu sunt subfinanțate, deși Guvernul a promis anterior contrariul.
„Deși costurile au crescut, finanțarea lor nu a fost majorată, lăsându-le într-o stare de insecuritate. Cu toate acestea, prevenția primară este un domeniu dinamic, susținut de oameni pasionați care lucrează la toate nivelurile, de la schimbul de seringi la reabilitare și reintegrare în societatea mainstream. Aceste eforturi funcționează, deși sunt necesare mai multe servicii, mai ales în ceea ce privește substanțele legale care creează dependență”, a spus expertul.
În Spania Avocatul Poporului a intervenit pentru ca autoritățile să se coordoneze în procesul de tratare pentru persoanele dependente
Lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe poate avea consecințe grave asupra sănătății pacienților care iau simultan metadonă (un drog prescris pentru a înlocui heroina, pentru a evita intrarea în sevraj) și tranchilizante.
În Spania, dacă o persoană din Insulele Canare dependentă de droguri intră într-un program pentru a scăpa de dependență cu metadonă, programul este gestionat de un ONG.
Dacă între timp pacientul merge la medicul de familie și solicită tranchilizante pentru a-și calma durerile, fără să menționeze că i s-a prescris metadonă, medicul nu are de unde să știe că aceluiași pacient i s-a prescris deja metadonă.
Această situație implică riscuri grave pentru sănătate din cauza lipsei de coordonare între serviciile de sănătate și centrele pentru dependențe, conform El Confidencial. Din acest motiv, Avocatul Poporului a lansat o anchetă, solicitând comunităților autonome din Spania detalii despre situație și încurajând stabilirea unei coordonări între autorități.
Avocatul Poporului a cerut, de asemenea, date despre decesele cauzate de combinația dintre metadonă și tranchilizante în ultimii cinci ani și dacă medicii din sistemul public de sănătate pot accesa informații despre prescripțiile de metadonă emise de centrele pentru tratamentul dependențelor.
„Aici, în Insulele Canare, diferite ONG-uri se ocupă de dependențe, pe fiecare insulă. Aceasta înseamnă că, dacă un pacient vine la consultație cu aceste probleme, este trimis la organizația care furnizează metadonă. Problema este că pacientul poate să nu-și informeze medicul de familie și, dacă nu o face, acest lucru nu va fi documentat nicăieri. O altă problemă este că, deoarece ONG-urile nu fac parte din sistemul de sănătate, ele nu au acces la fișele medicale ale pacienților”, explică dr. Vanessa Deniz.
Conform celor mai recente date din raportul „Alcool, Tutun și Droguri Ilegale în Spania” al Planului Național pentru Droguri din cadrul Ministerului Sănătății, 8.553 de persoane au fost internate pentru tratament din cauza consumului de opioide în 2022. Dintre acestea, 7.585 au fost pentru heroină, 352 pentru metadonă și 616 pentru alte opioide. În același an, opioidele au fost detectate în 51,2% dintre decesele cauzate de reacții acute la droguri. Metadona a fost prezentă în 25,8% dintre cazurile de decese, fiind singurul opioid în 11,8% dintre cazuri, indiferent dacă au fost identificate alte substanțe.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.
HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.