Guvernul a intrat la apa

In timp ce oamenii din intreaga tara au pus mina de la mina pentru ajutorarea sinistratilor, autoritatile locale si centrale dau din colt in colt si par sa fi pierdut din nou batalia cu apele dezlantuite. In vreme ce premierul Tariceanu isi varsa nervii pe sinistrati, subordonatii lui nu aveau destule barci pentru a transporta ajutoarele colectate la cei care au nevoie de ele.

Pe linga lipsa dotarilor, modul in care au decurs interventiile de pina acum a scos la iveala si lipsa de interes a unor factori de decizie. Premierul a promis ca bresele din digurile de pe riul Timis vor fi reparate intr-o saptamina fara a se consulta cu specialistii, care sustin largirea sparturii pentru ca apele sa se retraga pe unde au iesit.

Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu a fost, de fapt, cel care a dat tonul stingaciilor autoritatilor in lupta cu puhoaiele. In primele zile dupa potop, seful guvernului a descins in judetul Timis, insotit de ministrul mediului si de autoritatile locale, pentru a se convinge de gravitatea situatiei. Tariceanu le-a spus oamenilor ca ar fi normal ca toata lumea sa-si asigure gospodariile.

El a dat asigurari ca „nu va muri nimeni” si ca se vor lua masuri de ajutorare a sinistratilor. „Nu avem nici o victima pina acum si nici nu va muri nimeni. Veti vedea ca asa va fi. Noi nu putem sa trimitem materiale de constructii acum pentru ca nu s-au retras apele si nu s-au facut evaluarile.

Guvernul, prefectura si primariile vor oferi ajutoare, va asigur”, a promis seful guvernului, primind in schimb vociferarile oamenilor ajunsi la disperare. Vizibil deranjat de imbulzeala creata, primul-ministru a rabufnit: „Ce vreti? Nu putem sa va ridicam un hotel acum. Noi nu va putem oferi confortul de acasa.

Acum trebuie sa va multumiti cu ceea ce avem, iar mai apoi vor veni materialele si va veti reconstrui casele”. Pentru ca atmosfera devenise destul de incinsa, Tariceanu a plecat spre elicopter si

s-a indreptat spre alta localitate afectata de inundatii.

A doua zi, premierul a decis formarea unei comisii pentru verificarea modului in care au fost cheltuiti banii publici destinati rediguirilor si s-a eneravat pe cei care nu si-au facut treaba. „Bagam mii si mii de miliarde de lei anual, si cind apar ploile constatam ca lucrarile nu corespund scopului pentru care au fost proiectate deoarece sistemele nu sint intretinute.

Cred ca se impun masuri drastice”, a declarat primul-ministru, precizind ca nu a venit in zona pentru a face treaba autoritatilor locale.

Premierul Tariceanu a spus ca prima bresa creata in digul de pe riul Timis va fi reparata pina simbata, cea de-a doua urmind a fi acoperita in aceasta saptamina.

Daca s-ar fi consultat cu specialistii, Tariceanu ar fi aflat ca sparturile trebuie largite pentru ca apele revarsate sa poata reveni in albie pe unde au iesit.

Potopul s-a mutat in Delta

Simbata noaptea, apele Dunarii au trecut peste digul care protejeaza localitatile Ceatalchioi, Patlageanca si Plaur, din judetul Tulcea.

Au urmat momente de mare tensiune in sinul echipei care coordoneaza operatiunile de monitorizare a inundatiilor, mai ales ca prima informatie a fost ca digul s-a rupt, asa cum se intimplase cu citeva zile in urma in zona Baltenii de Sus – Mahmudia, cind peste 100 de hectare de teren au fost inundate.

„De peste tot vin stiri alarmante, dar situatia se afla sub control. Singura problema ramine acum Siretul. Locuinte inundate avem in localitatea Plaur, unde apa a intrat in 35 de gospodarii. De la echipa care se afla la fata locului stiu ca se iau masuri pentru protejarea zonei si pentru reducerea la minimum a pagubelor”, ne-a declarat prefectul Chirica Lefter.

Directorul Directiei de Gospodarire a Apelor Tulcea, Constantin Lefter, a apreciat ca nu exista motive de ingrijorare. „Digurile sint vechi, construite in 1972, si, evident, nu se mai comporta ca acum zece-cincisprezece ani, dar rezista foarte bine. Trebuie sa precizez ca in zona Patlageanca digul nu s-a rupt, a trecut apa peste el in unele zone.

Noi avem echipe de interventie-monitorizare pe toate digurile care lucreaza permanent. Consider ca, daca prognoza care anunta scaderea apelor se va implini, intr-o saptamina vom putea spune ca am trecut cu bine si peste aceasta situatie.

Dupa aceea, trebuie sa analizam cu foarte mare atentie ceea ce s-a intimplat si sa realizam un plan de reabilitare a constructiilor hidrotehnice de aceasta factura si, cu ajutorul unor fonduri bugetare pe masura, sa realizam o noua protectie a zonei”, a conchis Lefter.

Inundatii la Cernavoda

Centrul orasului Cernavoda a fost inundat simbata dimineata din cauza ploilor care au cazut peste noapte si care au continuat si in cursul zilei. De fiecare data cind ploua mai mult, strada principala a orasului, aflata sub nivelul Dunarii, se acopera cu cel putin 40 cm de apa, riscind sa intre in magazine.

Gheorghe Hinza, primarul orasului, a apelat, ca de obicei, la pompieri, care au actionat cu pompe pentru a scoate apa. Pentru a evita pericolul de inundare a centrului orasului, caminele de canalizare au fost obturate.

Gafe in serie

Inundatiile au surprins Prefectura si Consiliul Judetean Timis fara nici o provizie (in alimente si apa).

Miercuri, 20 aprilie, satul Cruceni a ramas izolat, dar ajutoarele au ajuns aici abia dupa doua zile.

Voluntarii timisoreni din Grupul „Salvo” au fost chemati pe 21 aprilie, la ora 10.00, sa ajute la transportarea alimentelor catre Cruceni, dar acestea au sosit abia a doua zi, spre seara.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Timis a cerut barci de la armata si populatie abia la o saptamina dupa ruperea primului dig, desi reprezentantii institutiei stiau de la inceput ca nu au in dotare decit doua ambarcatiuni, plus cea de la „Salvo”.

In noaptea dinaintea inundarii satelor Ionel si Otelec, seful Inspectoratului, colonelul Mihai Benga, impreuna cu generalul Liviu Nemes de la Comandamentul National pentru Situatii de Urgenta, si-a petrecut noaptea intr-un local din Timisoara.

A doua zi, primul a fost inregistrat de reporterii unui post local de televiziune, cu camera ascunsa, intr-o stare aducind cu cea de ebrietate.

Prefectul judetului Timis, Ovidiu Draganescu, era plecat din Timisoara in momentul inceperii inundatiilor. El a revenit in localitate abia a doua zi si a survolat cu elicopterul zonele afectate de revarsarea apelor. Si unul dintre cei doi vicepresedinti ai Consiliului Judetean Timis, Marius Popovici, a fost plecat in aceasta perioada intr-o vacanta in strainatate.

Primele ajutoare ajunse luni, 25 aprilie, in satul Cruaceni erau imbibate cu apa, din cauza barcii cu care fusesera transportate.

Protectia Civila are in dotare o singura barca pneumatica, dotata cu visle, in care intra apa. De asemenea, toate ambarcatiunile armatei folosite de la inceperea inundatiilor sint practic ciuruite.

Inimi pentru inimi, in Banat

In timp ce autoritatile au fost prinse pe picior gresit in cazul sinistratilor din vestul tarii, romanii simpli au dat dovada de solidarite umana facind donatii si stringind ajutoare. Cei mai multi dintre oamenii care fac donatii pentru sinistrati sint persoane in virsta, care au vrut sa ajute din putinul lor pe cei care nu mai au nimic.

Campaniile de ajutorare a sinistratilor vor continua si in zilele urmatoare, in intreaga tara.

Teledon de miliarde

In cadrul teledonului intitulat „Realitatea face digul”, postul de televiziune Realitatea TV a reusit sa stringa pina ieri dupa-amiaza peste 35 miliarde lei pentru sinistratii din Banat.

Scopul teledonului organizat de Realitatea TV este construirea unui dig in zona inundata.

Printre marii donatori din prima seara s-au numarat: BRD (patru miliarde lei), Mircea Lucescu (un miliard lei), Gigi Becali (700 milioane lei si 30 vaci de lapte, plus promisiunea de a mai dona alti 300 milioane lei dupa Paste), USAID (20.000 dolari), Connex (10.000 euro), Traian Basescu (41,5 milioane lei – salariul pe o luna).

Serviciile de informatii au donat 1,5 miliarde lei pentru ajutorarea sinistratilor, iar RAAPPS 100 milioane lei, precum si alimente in valoare de alte 80 milioane lei. Salariatii RAAPPS au colectat 320 milioane lei, care vor fi trimisi persoanelor din zonele afectate de inundatii.

Insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite in Romania, Thomas Delare, a autorizat alocarea sumei de 50.000 dolari cu titlu de asistenta in caz de dezastru pentru victimele inundatiilor din vestul tarii, iar guvernul de la Washington analizeaza posibilitatile acordarii unor fonduri suplimentare.

Multe donatii au venit insa din partea oamenilor simpli, care au vrut sa ajute din putinul lor. Printre cele mai elocvente exemple se numara un copil care si-a donat alocatia pe un an intreg pentru ajutorarea sinistratilor, dar si batrini inimosi care si-au dat pensiile celor ramasi fara case.

Un alt teledon a fost anuntat pentru 21 mai de postul public TVR 1, care a deschis deja mai multe linii telefonice pentru ajutorarea celor loviti de ape.

Primaria comunei Sinpaul a donat zece tone de griu si porumb, iar Primaria Ungheni, alte patru tone de griu. Locuitorii comunei Madaras, din judetul Harghita, au sarit in sprijinul sinistratilor cu un camion incarcat cu sute de kilograme de alimente si haine, trimis spre localitatea timiseana Otelec.

Potrivit primarului Miklos Geza, localnicii vor mai trimite la Otelec 15 tone de cartofi si scindura pentru constructii.

Impresionati de soarta persoanelor afectate de inundatiile din vestul tarii, sute de clujeni au donat pentru acestea ajutoare in valoare de peste un miliard de lei. Potrivit prefectului de Cluj, Mihail Hardau, donatiile au constat in articole de uz casnic, mobila, paturi, imbracaminte, incaltaminte, jucarii si produse alimentare neperisabile.

Sapte autocamioane cu alimente si bunuri strinse in urma unei actiuni de intrajutorare din judetul Dolj, precum si suma de 367 milioane lei au luat vineri drumul zonelor calamitate din vestul tarii. Potrivit Prefecturii Dolj, imediat dupa Sfintele Sarbatori de Paste urma sa mai plece un alt transport.

In Noaptea de Inviere, preotii din bisericile din intreaga tara au facut apel la credinciosi pentru a dona bani sinistratilor din zonele lovite de inundatii. In functie de posibilitati, si mai ales de cit i-a lasat inima, oamenii au raspuns chemarii cu gindul ca vor putea face Sarbatorile mai bune pentru cei carora apele le-au luat totul.

Preoti transportati cu barca pentru a putea oficia slujbele de Inviere

In Foeni, ceremonia religioasa s-a tinut duminica dupa-amiaza din cauza ca biserica din localitate a ramas fara curent electric in urma inundatiilor

Banatenii s-au rugat simbata noapte la unison pentru retragerea apelor care le-au distrus gospodariile si ogoarele. In toate localitatile sinistrate s-au oficiat slujbe de Inviere, dupa care credinciosii au pus luminari plutitoare pe ape. Ortodocsii romani si sirbi, dar si catolicii maghiari si germani au inaltat rugi in satele inconjurate de ape.

Ca sa poata ajunge la biserici, preotii au fost transportati cu barca sau au fost carati in spate.

Simbata noaptea, Episcopul vicar al Timisoarei, IPS Lucian Lugojanu, a oficiat Slujba de Inviere la Pustinis, sat aflat la citiva kilometri de zonele inundate din judetul Timis. Au fost de fata atit credinciosi ortodocsi, romani si sirbi, dar si catolici maghiari si germani.

A doua zi, in Duminica Pastelui, Mitropolia Banatului a organizat la Foeni o agapa crestineasca pentru toti cei napastuiti de soarta, cu oua rosii, cozonaci si bucate traditionale. Slujba de Inviere fusese planificata, la inceputul saptaminii trecute, sa aiba loc aici, dar apele au dat peste cap planurile organizatorilor.

Catolicii s-au rugat alaturi de ortodocsi

Localitatea Foeni a fost inundata intre timp aproape in totalitate, astfel ca vineri se stia deja ca IPS Lucian Lugojanu va oficia serviciul religios in urmatorul sat, Giulvaz. Pina la urma, s-a luat decizia ca Slujba de Inviere sa fie insa tinuta la biserica din Pustinis, in spatele careia apele se intindeau pe citiva kilometri.

Principala motivatie a fost ca aici erau cazati cei mai multi refugiati. Toti cei aflati in zona s-au adunat la miezul noptii in jurul inaltului ierarh ortodox, dovedind ca inundatiile nu au putut sa le ia si credinta, dupa cum spunea o batrina. Au venit sa ia lumina sateni din Ionel, Otelec, Foeni si Cruceni, patru dintre cele mai afectate localitati.

Imediat dupa ce au auzit „Hristos a inviat!”, credinciosii au aprins mici luminari plutitoare carora le-au dat drumul pe apa. Alaturi de ortodocsi, au venit sa se roage si catolicii care au sarbatorit Pastele cu o luna mai devreme. „Dumnezeu, pe cei pe care-i iubeste, ii si incearca. Dar pina la urma nu ne lasa El, Bunul”, ne-a declarat Livia Bodirca, o localnica.

IPS Lucian Lugojanu, incaltat cu cizme

Spre sfirsitul saptaminii trecute, cotele apelor au crescut alarmant la Foeni. Vineri, prefectul a decis sa evacueze zona, masura care a fost pusa in aplicare cu doua zile mai tirziu, in Simbata Pastelui, cind copiii si femeile din localitate au fost stramutati cu tractoare si masinile grele in satele invecinate.

Drumul dintre Giulvaz si Foeni, lung de circa 11 kilometri, fusese acoperit de ape de pina la un metru si jumatate. Barbatii satului au refuzat sa-si paraseasca locuintele, desi duminica numai 50 din cele peste 400 de case mai ramasesera intregi.

Ca o minune, apa a ocolit insa biserica ortodoxa, primaria si caminul cultural, locul fiind transformat intr-un adevarat „cartier general” pentru sinistrati. Biserica sirbeasca din Foeni, inundata partial, a fost transformata temporar in dormitor pentru cei ramasi fara adaposturi si in depozit pentru mincare.

Aici, Slujba de Inviere a inceput in cursul dupa-amiezii, intrucit lacasul a ramas fara curent electric in urma inundatiilor. Duminica, au venit aici atit Episcopul vicar al Timisoarei, IPS Lucian Lugojanu, cit si Episcopul sirb, IPS Luchian, care au oficiat impreuna Sfinta Liturghie.

Primul a infruntat apele incaltat cu cizme din cauciuc, iar celalalt a fost purtat in spate de credinciosi pina la biserica. La prinz, toata suflarea s-a asezat la masa in curtea Caminului Cultural. „Adevarat a inviat!”, au raspuns satenii la urarea „Hristos a inviat!”, adresata fiecaruia de catre cei doi episcopi. „Poate ne iarta Dumnezeu, ca grea incercare ne-a trimis, chiar de Paste.

Avem multe a invata de aici”, spuneau citiva batrini. Bucatele agapei crestinesti au fost pregatite de gospodinele din Giulvaz si transportate la Foeni cu un tractor.