Guvernul Cîțu a fost demis. Moțiunea de cenzură a trecut, cu un scor istoric / Ce urmează

Moțiunea de cenzură depusă de PSD și susținută și de USR și AUR a fost adoptată marți. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost astfel demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, mai exact după 278 de zile, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Scorul din Parlament pentru înlăturarea Cabinetului Cîțu este unul istoric, fiind cel mai mare număr de voturi – 281 – înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă.

Primul pas este ca președintele Klaus Iohannis să convoace la consultările partidele, pentru crearea unei majorități care să susțină un nou guvern.

UPDATE 15.37 ​​La scurt timp după aprobarea moțiunii de cenzură, Administrația prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis face declarații de presă la Palatul Cotroceni, la ora 18.00. Potrivit unor surse liberale, șeful statului va convoca, joi, consultări cu partidele la Cotroceni.

UPDATE 15.10 Se anunță rezultatul oficial: Număr total de parlamentari 466, parlamentari prezenți – 318, voturi exprimate – 281, din care 281 au votat pentru.

UPDATE 15.07 Florin Roman recunoaște înfrângerea: Vom lua o decizie, PNL e un partid responsabil

UPDATE 15.01 Sorin Grindeanu a anunțat că moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 281 de voturi, scorul fiind unul istoric.

Numărătoarea paralelă arată că moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi.

Ce urmează. Ce prevede Constituția

• Potrivit Constituției, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.
• Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern (nu există un termen prevăzut cât poate asigura interimatul Guvernul demis)
• Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
• Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Mai poate fi desemnat Florin Cîțu după ce a picat la moțiunea de cenzură?

Curtea Constituțională s-a pronunțat într-o situație similară, când PNL, la începutul lui 2020 forța anticipatele, alături de Klaus Iohannis.

CCR a spus atunci că desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier, imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură, nu poate fi făcută, însă a lăsat totuși o portiță, precizând că nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să-i permită reînvestirea.

• „Or, în cauză, în mod contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale.