Guvernul Cîțu, la un pas de demitere / Ultimele calcule, jocuri de culise și ce urmează dacă moțiunea de cenzură trece

Criza politică este pe cale să se acutizeze după ce Parlamentul va decide marți soarta Guvernului Cîțu. 234 de voturi sunt necesare pentru retragerea sprijinului politic premierului Florin Cîțu iar PSD, USR și AUR le dețin în acest moment. Ce urmează după înlăturarea Guvernului Cîțu, cum se poate guverna până la validarea unui nou Executiv și ce scenarii se află în lucru pentru următoarea perioadă.

Partidele care au anunțat că vor vota moțiunea de cenzură PSD (157), USR (80) și AUR (43) au împreună 280 de voturi, cu 46 de voturi mai mult decât necesarul pentru a înlătura Guvernul.

PSD a anunțat că mizează pe votul a 156 de parlamentari având un singur absent motivat, un deputat care este infectat cu COVID. De altfel, conducerea PSD a decis ca parlamentarii săi să voteze cu bilele la vedere moţiunea de cenzură. Totodată social-democrații au anunțat că nu vor face o propunere de premier după înlăturarea guvernului Cîțu.

De partea cealaltă, USR a decis în ședința Biroului Politic că va vota moțiunea de cenzură pentru căderea Guvernului Cîțu. De asemenea, USR cere un nume de premier credibil și este dispus să refacă guvernarea alături de PNL și UDMR.

„Toţi parlamentarii USR PLUS vor fi aici la moţiune şi vor vota moţiunea la vedere. Asta este decizia de astăzi. Mâine Florin Cîţu va pica, este ultima zi a dânsului la Palatul Victoria(…) Ideea este simplă şi constituţională: preşedintele cheamă toate partidele parlamentare la consultări. Dacă există o majoritate care să susţină o propunere de premier, mergem înainte”, a declarat liderul deputaților USR, Ionuț Moşteanu.

AUR încearcă să valorifice la nivel de imagine publică în fața propriului electorat, lupta împotriva PNL. Dincolo de anunțul votului împotriva Guvernului Cîțu, AUR a depus plângere penală împotriva PNL. Co-președintele AUR, George Simion susține că parlamentari de la PNL au încercat să cumpere cu funcții publice pe senatorii și deputații AUR, pentru ca aceștia să nu voteze căderea Guvernului Cîțu la moțiunea de cenzură.

Cîțu: Dacă moțiunea trece toate scenariile sunt pe masă

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat luni că toate scenariile sunt pe masă dacă moţiunea de cenzură va trece de Parlament. La nivel de imagine, liberalii încearcă să acrediteze ideea unei Coaliții PSD -USR – AUR și cer ca cele trei partide să vină cu soluții după înlăturarea Guvernului.

„Dacă trece această moţiune, aşa cum v-am am spus, toate scenariile sunt pe masă, orice scenariu este pe masă. Mă voi uita către această nouă coaliţie, condusă de PSD înţeleg, PSD-USR-AUR dacă au un plan, eu sper că nu doar vor să dea jos Guvernul şi după aceea să se uite cum ţara rămâne în haos. Vom vedea ce propunere vine de la această nouă majoritate şi ne vom face şi noi planul în funcţie de aceasta. (…) Eu cred că va fi totuşi o propunere a PSD susţinută de USR şi AUR de premier şi vom vedea”, a anunțat Cîţu, după şedinţa Biroului Executiv al PNL.

Cum arată calculele pentru formarea unui nou Guvern

PNL are în Parlament 134 de senatori și deputați, dar 30 dintre aceștia sunt susținători ai fostului președinte PNL Ludovic Orban. De precizat este că aceștia nu ar vota un nou Guvern care să-l aibă în frunte pe Florin Cîțu.

UDMR are 29 de parlamentari, iar Minoritățile – 18, în total 181 de voturi. Pentru numirea unui nou Guvern în funcție este nevoie tot de majoritatea a 234 de parlamentari. Cu alte cuvinte le lipsesc cel puțin 53 de voturi, presupunând că susținătorii lui Ludovic Orban (30 parlamentari) ar vota un Guvern în frunte cu Florin Cîțu.

Jocurile din culise și ce opțiuni are PNL

Florin Cîțu a ținut să precizeze că PNL exclude din start refacerea Coaliției cu USR dacă aceștia vor vota înlăturarea Guvernului Cîțu . „Toate scenariile sunt pe masă după decizia de mâine, bineînţeles mai puţin acela de a colabora la guvernare cu USR. După decizia de mâine o colaborare cu USR va fi imposibilă din partea PNL”, a subliniat Cîţu.

Dincolo de declarațiile politice, liberalii încearcă să acrediteze ideea că ar putea să-l convingă pe Dacian Cioloș să revină în Coaliție și chiar să susțină un guvern condus de Florin Cîțu.

USR-PLUS a votat în forurile statutare că nu va mai susține un Guvern în care să fie Florin Cîțu premier. În acest context, șansele ca USR să revină la guvernare în condițiile PNL sunt aproape inexistente. Potrivit surselor HotNews.ro, Dacian Cioloș și USR vor încerca o negociere de pe poziție de forță și vor cere ministerele care gestionează banii veniți din PNRR.

De asemenea este exclusă revenirea lui Florin Cîțu în fruntea Guvernului. „USR este condus de un Birou Național în care echipa lui Dan Barna deține controlul deciziei. Ghinea, Drulă, Moșteanu sunt cei care vor încerca o negociere la sânge și fără compromisuri cu PNL”, au explicat sursele citate.

În acest context, PNL are la îndemână varianta care și-a dorit-o de la început – guvernarea minoritară cu susținerea PSD în Parlament. De altfel, neoficial liberalii recunosc că după adoptarea moțiunii de cenzură vor începe negocierile inclusiv cu PSD. „Atât timp cât Iohannis este președintele României, PNL va avea guvernare, asta este garanția pe care o avem”, spun liderii din jurul lui Florin Cîțu.

În această perioadă, în plină epidemie de COVID-19 și criză energetică, PNL ar putea legitima mai ușor o guvernare minoritară cu susținerea PSD în Parlament. De altfel, planul președintelui Klaus Iohannis și al PNL este guvernare minoritară PNL-UDMR cu susținerea PSD în Parlament.

Șansele lui Cîțu de a mai fi premier

În ceea ce privește șansele lui Florin Cîțu de a rămâne în continuare propunerea și viitorul premier, situația este incertă. Deocamdată, liberalii fac scut în jurul lui Florin Cîțu și susțin că acesta va fi în continuare propunerea partidului pentru funcția de premier.

Strategia imediată este să tragă cât mai mult de timp iar Florin Cîțu și Guvernul să rămână cât mai mult interimar. Liberalii invocă situația Guvernului Boc care a picat în Parlament prin moțiunea de cenzură pe 13 octombrie 2009 și a asigurat interimatul pe o perioadă de două luni și jumătate, până pe 23 decembrie 2009.

Hotnews.ro a relatat ca planul propus de Klaus Iohannis PNL-ului este un Guvern minoritar cu susținerea PSD în Parlament. Mai exact președintele făcea prima nominalizare în persoana unui premier de sacrificiu care nu ar fi reușit să coaguleze o majoritate în Parlament. Numele de premier de sacrificiu vehiculate sunt: Nicolae Ciucă (variantă respinsă de UDMR), Lucian Bode și Dan Vîlceanu.

După ce prima propunere de premier va pica, președintele ar face cea de-a doua nominalizare, de acestă data în persoana lui Florin Cîțu. Cu respingerea PSD, cea de-a doua propunere ar pica. Președintele ar putea declanșa alegerile anticipate dar, situația proastă a PNL nu ar aduce niciun avantaj ci ar complica lucrurile.

Astfel cea de-a treia nominalizare ar fi un premier liberal care ar fi votat fie de USR și s-ar reface Coaliția, fie de PSD și ar fi un Guvern minoritar trecut de Parlament.

Mai poate fi desemnat Florin Cîțu după ce pică la moțiunea de cenzură?

Curtea Constituțională s-a pronunțat într-o situație similară, când PNL, la începutul lui 2020 forța, alături de Klaus Iohannis anticipatele.

CCR a spus atunci că desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier, imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură nu poate fi făcută, însă a lăsat totuși o portiță, precizând că nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să-i permită reînvestirea.

„Or, în cauză, în mod contrar contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale.

Ce spune Constituția

• Potrivit Constituției, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.
• Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern (nu există un termen prevăzut cât poate asigura interimatul Guvernul demis)
• Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
• Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
• După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.