Guvernul Merz vrea mai mulți militari și ia în calcul o formă de recrutare obligatorie. Companiile avertizează că se vor bate cu armata pe aceiași oameni

Introducerea serviciului militar ar îngreuna recrutarea de angajați, pe o piață care se confruntă deja cu dificultăți, au spus unii reprezentanți ai companiilor germane pentru Financial Times.

Nevoia de noi recruți a armatei germane a generat teamă printre directorii de companii, care cred că eforturile lor de a găsi personal vor deveni și mai dificile.

Reprezentanții companiilor au declarat pentru Financial Times că susțin eforturile de consolidare a armatei, în contextul în care NATO încearcă să-și întărească capacitatea de descurajare împotriva Rusiei.

Însă ei spun că sunt îngrijorați de revenirea la o formă de recrutare obligatorie, precum și de eforturile armatei de a atrage mai mulți civili, care să servească ca rezerviști.

Asta ar pune și mai multă presiune pe companiile care încearcă să recruteze lucrători calificați pe o piață a muncii restrânsă, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Apelul celei mai mari organizații patronale

„Situația de securitate este dramatică”, a declarat Steffen Kampeter, directorul BDA, cea mai mare organizație patronală din țară, adăugând că salută eforturile de consolidare a forțelor armate.

El a avertizat însă că armata va intra în concurență cu cererea civilă de personal.

„Da, avem nevoie de mai mulți soldați activi”, a spus el. „Da, trebuie să extindem sistemul de rezerviști. Dar numai o economie puternică poate face acest lucru posibil”, a avertizat el.

O formă de recrutare obligatorie este luată în calcul

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, intenționează să introducă un model de recrutare voluntară care ar prevedea inițial recrutarea a aproximativ 5.000 de tineri de 18 ani în armată în fiecare an.

Dar el a recunoscut, de asemenea, că este puțin probabil ca un astfel de sistem să umple golurile mari din armată, propunând o opțiune de rezervă, și anume revenirea la recrutarea obligatorie.

Până în 2011, tinerii erau obligați să efectueze serviciul militar sau o alternativă civilă.

Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat, nu a precizat cum ar trebui să funcționeze un model de recrutare obligatorie. El și-a exprimat însă sprijinul pentru sistemul din Suedia, unde aproximativ 10% dintre tineri sunt recrutați în fiecare an după un proces de selecție.

Deficit acut de personal calificat

Deși rata ocupării forței de muncă a atins niveluri record, Germania are cea mai scurtă durată medie a programului de lucru dintre toate economiile bogate, potrivit datelor OCDE.

Noul guvern al țării, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz, a promis să convingă angajații să lucreze mai mult, ca parte a eforturilor de relansare a economiei stagnante.

Merz speră că creșterea numărului de ore de lucru va contribui și la soluționarea problemei deficitului acut de personal calificat din sectoare precum sănătatea, educația și industria ingineriei.

Kampeter a afirmat că acest efort ar fi și mai important dacă forțele armate ar intra în competiție pentru angajați.

„Dacă personalul necesar ne este luat, asta înseamnă că aspecte precum programul de lucru săptămânal, durata vieții profesionale, o mai bună integrare a lucrătorilor cu normă parțială pe piața muncii – toate aceste subiecte devin și mai importante”, a spus el.

Un reprezentant al unui alt grup de afaceri, care a cerut ca asociația sa să nu fie numită, a spus că are „multe întrebări” cu privire la revenirea la recrutarea obligatorie.

Persoana respectivă a spus că „nu există nicio îndoială că trebuie făcut ceva” în ceea ce privește recrutarea în Bundeswehr. Dar a adăugat: „Există două obiective contradictorii – prosperitatea economică și apărarea”.

Un program de serviciu militar voluntar ar fi mai eficient, spune un studiu

Un studiu realizat anul trecut de Institutul Ifo din München a constatat că un program de serviciu militar voluntar ar fi mai eficient decât unul care prevede recrutarea obligatorie.

Cercetarea, comandată de Ministerul Finanțelor german, a avertizat că un model obligatoriu ar avea costuri economice ridicate pentru țară, precum și un impact negativ asupra indivizilor și asupra perspectivelor lor financiare, întârziind intrarea lor în studii sau în câmpul muncii.

Institutul Ifo a constatat că un model voluntar bine plătit, care ar convinge 5% din cohorta anuală de tineri de 18 ani din Germania să se înroleze – aproximativ 39.000 de persoane – ar costa guvernul 1,5 miliarde de euro pe an în plăți salariale.

Aceasta ar fi mai mult decât dublul costului unui model de recrutare obligatorie de aceeași dimensiune, care se presupune că ar oferi un salariu mai mic.

Dar acest cost ar fi compensat de un impact mai mic asupra venitului național brut. Efectul ar fi mai mare dacă guvernul ar dori să atragă mai mulți recruți.

Armata germană trebuie să se extindă cu aproximativ 80.000 de persoane în următorul deceniu pentru a îndeplini angajamentele Germaniei față de NATO.

Îngrijorările sunt exagerate, spune un profesor

Oficialii militari de rang înalt spun că dimensiunea rezervelor armatei – formate din civili care lucrează cu armata câteva săptămâni pe an – trebuie să ajungă la 200.000 în următorii ani.

Merz, care s-a prezentat ca un susținător fervent al mediului de afaceri, a cerut companiilor să facă sacrificii pentru a sprijini acest demers.

Carlo Masala, profesor de politică internațională la Universitatea Bundeswehr din München, a declarat însă că îngrijorările cu privire la impactul economic al revenirii la o formă de recrutare obligatorie sunt „exagerate”.

Chiar și în cadrul unui model obligatoriu, a spus el, nu mai mult de 25.000 de tineri vor fi chemați în fiecare an — mult mai puțin decât cei peste 200.000 de recruți vest-germani din perioada de vârf a războiului rece.

„Impresia mea generală este că mediul de afaceri german a realizat că trebuie să se implice într-un mod pozitiv în problema apărării”, a spus Masala. „În cele din urmă, trebuie să accepte acest lucru”, a adăugat el.