Guvernul nu are bani să pună în aplicare o lege inițiată de Raluca Turcan / Tichetele pentru programul "Școală după școală" vor fi tăiate la jumătate

O lege despre care s-a vorbit mai puțin, dar care se află în vigoare din luna august când a fost promulgată, dă mari bătăi de cap Guvernului. Mai exact, Legea 186/2020 obligă statul să finanțeze activități de tip „Școală după școală” prin acordarea de tichete educaționale, în valoare de 400 de lei/lună pentru fiecare preșcolar și elev din ciclul primar înscris în program. Doar că acum când trebuie să pună în aplicare programul, Guvernul constată că ar fi un efort bugetar prea mare, aproximativ 3,8 miliarde lei/an. Astfel, pe ordinea de zi a ședinței de joi a ajuns un proiect de OUG prin care se propune înjumătățirea valorii tichetelor, dar și limitarea numărului de școli și copii.

Legea 186/2020 a fost promulgată în august și, ca un paradox, a fost inițiată în Parlament, anul trecut, de către actualul vicepremier Raluca Turcan.

Prevede că unitățile de învățământ, prin decizia Consiliului de Administrație, pot extinde activitățile cu elevii după sau înaintea orelor de curs prin programe Școala după școală. Preșcolarii și elevii din ciclul primar pot primi tichete educaționale în vederea achitării cheltuielilor din programul derulat în sistem public sau privat de tipul Școală după școală.

Valoarea tichetelor educaționale este de 0,8 ISR (Valoarea indicatorului social de referinţă care acum este 500 lei) pentru fiecare copil. Tichetele educaționale sunt bonuri de valoare

destinate exclusiv acoperirii parțiale sau integrale a costurilor aferente programului. Finanțarea acordării tichetelor educaționale se face din bugetul de stat.

Guvernul susține în motivarea proiectului de OUG că forma aprobată a legii presupune un efort bugetar de aproximativ 3,8 mld lei/an pentru un număr de 1.280.000 de beneficiari și o valoare a tichetului educațional de 400 lei/beneficiar/lună. Guvernul mai susține că o parte dintre beneficiari, respectiv pentru preșcolari activitățile de tip ”școală după școală” nu sunt potrivite cu profilul nevoilor de activități educaționale necesare formării competențelor educaționale.

Potrivit Guvernului, alocarea acestor sume în totalitatea lor din bugetul de stat pentru activități de tip ”școală după școală” ar periclita grav echilibrul bugetului de stat în perioada de criză generată de coronavirus.

Guvernul vrea să facă în așa fel încât valoarea tichetelor să fie redusă la jumătate, adică 200 lei/tichet, iar numărul beneficiarilor să scadă. Astfel, proiectul de OUG care va fi discutat joi în primă lectură prevede că doar unitățile de învățământ care dispun de infrastructura și de personalul de specialitate necesare își pot extinde activitățile cu elevii după sau înaintea orelor de curs, prin programe «Școala după școală».

Proiectul de act normativ mai prevede că statul finanțează, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul «Școala după școală» pentru elevii de până în clasa a IV-a inclusiv. Astfel nu vor mai beneficia de program și preșcolarii. Potrivit motivării, modificarea este justificată de faptul că pentru preșcolari activitățile de tip ”școală după școală” nu sunt potrivite cu profilul nevoilor de activități educaționale necesare formării competențelor educaționale.

Actul normativ mai prevede ca pentru anii școlari 2020 – 2021 și respectiv 2021 – 2022, valoarea tichetelor pentru educație pe suport electronic este de 0,4 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul «Școala după școală”.

Guvernul nu are bani să pună în aplicare o lege inițiată de Raluca Turcan / Tichetele pentru programul "Școală după școală" vor fi tăiate la jumătate

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”