Guvernul Ungariei afirmă că deficitul bugetar e mult mai mare decât s-a recunoscut oficial
Ministrul ungar al finanțelor András Kármán a înaintat parlamentului un proiect de lege pentru restructurarea fundamentală a bugetului pe 2026, afirmând că acesta este „bugetul realității” necesar pentru a aborda un deficit semnificativ, relatează Euractiv.
În timp ce cheltuielile vor crește la 49.025 de miliarde de forinți (HUF), echivalentul a 133 de miliarde de euro, Kármán a stabilit o nouă țintă pentru deficit, de 7,5% din PIB. În timp ce administrația precedentă a lui Viktor Orbán stabilise o țintă oficială de 3,7%, un audit guvernamental a scos la iveală un deficit „real moștenit” de 8,3%.
Ministrul susține că intenționează să reducă acest deficit printr-o „gestionare responsabilă” și prin fondurile europene recent deblocate, deși se estimează că raportul dintre datoria publică și PIB va crește de la 74,6% la 77,5% în acest an.
Kármán a pus derapajul pe seama promisiunilor electorale ale lui Orbán, precum majorările pensiilor, precum și a unor contracte pe termen lung „nefavorabile”, inclusiv proiectul feroviar Budapesta-Belgrad și diverse concesiuni pentru drumuri.
Ministerul său a mai declarat că guvernul precedent prevăzuse în buget venituri provenite din fonduri europene care „nu aveau nicio șansă să fie realizate”, observând că plățile de dobânzi ale Ungariei, ca pondere în PIB-ul național, au devenit recent cele mai ridicate din UE.
Guvernul Ungariei afirmă că e nevoie de corecții imediate în cheltuielile statului
Ungaria se află în continuare în cadrul procedurii UE privind deficitul excesiv (EDP), iar în decembrie anul trecut Consiliul Fiscal al țării a estimat că era necesară o ajustare fiscală echivalentă cu 1,7% din PIB pentru respectarea normelor europene.
Guvernul susține că noua țintă de deficit de 7,5% este sustenabilă, în ciuda creării unui „fond de urgență” de 500 de miliarde de forinți (1,2 miliarde de euro) destinat gestionării crizelor energetice și a secetelor.
Kármán se așteaptă să economisească 400 de miliarde de forinți prin corecții imediate și alte 300 de miliarde de forinți prin eliminarea cheltuielilor risipitoare și a contractelor „supraevaluate”.
Planul revizuit a integrat însă mai multe măsuri sociale noi, inclusiv un ajutor de 100.000 de forinți (270 de euro) pentru începutul anului școlar, destinat celor 400.000 de copii aflați în nevoie, scutiri de TVA pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă și o reducere drastică a TVA pentru lemnul de foc, de la 27% la 5%.
Datele economice pentru al doilea trimestru al anului 2026 au evidențiat amploarea provocării.
Deși PIB-ul Ungariei a crescut cu 1,7%, investițiile au scăzut cu 6,3%, iar producția agricolă s-a prăbușit cu 12,4% în urma secetei severe.