Sari direct la conținut

Guvernul vrea să negocieze cu Comisia Europeană renunțarea la unele jaloane din PNRR, de 3 miliarde euro, spune un fost ministru al fondurilor europene

HotNews.ro
PNRR, Foto: MIPE / Facebook
PNRR, Foto: MIPE / Facebook

Guvernul ia în considerare o renegociere cu Comisia Europeană în urma căreia să renunțe la unele jaloane din PNRR și la banii aferenți acestora, a declarat Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit acestuia, cererea de plată 3, aprobată parțial anul trecut dar încă neplătită, ar putea suferi o nouă suspendare de fonduri.

Până în prezent, România a îndeplinit și validat cu Comisia Europeană doar 14% din jaloanele din PNRR. Aceasta în condițiile în care România a trecut de jumătatea perioadei de implementare, mai spune Ghinea.

Jalonul privind legea salarizării ar putea fi decuplat de cererea de plată 4

Guvernul intenționează decuplarea jalonului referitor la legea salarizării unitare a bugetarilor de Cererea de plată nr. 4, susține Cristian Ghinea. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a decis practic că aplicarea ei se va putea face abia când deficitul bugetar va fi sub 5%. Pentru 2025, bugetul va fi calculat pe un deficit bugetar de 7%.

Adoptarea în Parlament poate fi amânată pentru ultima cerere de plată sau se poate discuta chiar despre eliminarea acestui jalon care va rămâne totuși o condiție legată de Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar, susține Ghinea.

În cadrul acestei renegocieri va fi solicitată și renunțarea la peste 3 miliarde de euro aferente unor investiții care nu vor mai putea fi finalizate în termen, mai susține Ghinea. Potrivit acestuia, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) sunt mai multe variante în lucru, însă totul se desfășoară netransparent, a declarat fostul ministru al fondurilor europene.

Tot pachetul de renegociere va include cel mai probabil o nouă modificare a calendarului de depunere a cererilor de plată, ceea ce va însemna bani mai puțini, precizează Ghinea.

Din cauza pensiilor speciale ar putea fi pierdută suma de cel puțin 500 milioane euro

În ceea ce privește cererea de plată 3, din cele 2,4 miliarde euro cât reprezintă valoarea totală, au fost suspendate 1,1 miliarde pentru neîndeplinirea unor reforme importante. Ghinea spune că e foarte probabil ca întreaga sumă să fie suspendată anul acesta. Banii nu au fost nici acum, la câteva luni de la aprobarea parțială a Comisiei, virați României și nu există acceptul final pentru plată.

Reamintim că pe 15 octombrie, Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a plăților din PNRR. Unul dintre motive a fost modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor de stat.

Încă 500 milioane de euro ar putea fi suspendate din cauza pensiilor speciale. La problemele legate de Cererea de plată 3, se adaugă o probabilă reevaluare a jalonului legat de reforma pensiilor speciale care va adăuga o sumă suplimentară suspendată, de cel puțin 500 de milioane de euro, arată Ghinea.

Fostul ministru al fondurilor europene susține că există riscul ca nici diferența de 1,3 miliarde de euro, din cererea de plată 3, să nu fie plătită, cel puțin până la finalul anului. Acesta în condițiile în care Coaliția PSD-PNL a adoptat o lege prin care se modifica jalonul pensii speciale care tocmai fusese evaluat pozitiv de către Comisia Europeană. Unul din principiile de bază ale implementării PNRR îl constituie ireversibilitatea reformelor. Astfel, Comisia a decis câteva zile mai târziu să nu plătească nimic până la lămurirea problemei.

După ce PSD și PNL au votat legea pensiilor în Parlament, în preajma alegerilor, Avocatului Poporului a sesizat Curtea Constituțională, blocând astfel intrarea în vigoare a acesteia. CCR a dat termen inițial de soluționare data 17 decembrie, adică după ce s-ar fi finalizat procesul electoral, pentru ca ulterior să amâne pentru 4 februarie 2025.

Tot CCR, în 19 decembrie a dat peste cap toată filosofia de implementare a jalonului pensii speciale, declarând neconstituțională legea prin care se impozitează progresiv aceste pensii (după ce în prealabil se pronunțase favorabil asupra acestei măsuri), adică exact măsura care a convins Comisia Europeană de eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, mai arată Ghinea.

Acesta crede că cel mai probabil, Comisia Europeană va reevalua jalonul pensii speciale.

„Cert este că deocamdată se prelungește suspendarea plății Cererii de plată nr. 3 în integralitate, pe termen nedefinit”, mai arată Ghinea.

Un scenariu rezervat pe care l-am putea avansa ca fiind probabil ar însemna ca în iunie, la momentul la care CE va reevalua jaloanele suspendate deja, să fie deblocate 330 de milioane de euro aferente jalonului care se referă la scăderea pragului la microîntreprinderi. Din păcate, aceștia vor fi singurii bani luați din PNRR în 2025, pentru că este puțin probabil ca până în iunie să fie rezolvate și procedurile noi pentru numirile la companiile de stat.

O situație a jaloanelor neîndeplinite

Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, trebuia depusă în septembrie 2024, arată Cristian Ghinea.

Din cele 46 de ținte și jaloane, 15 sunt în continuare neîndeplinite deși termenul inițial pentru finalizarea acestora era iunie 2023, fiind prelungit la renegociere, cu un an, mai arată fostul ministru al fondurilor europene.

Dintre cele neîndeplinite, în continuare nu avem niciun draft pentru legea salarizării unitare, și nici recalcularea pensiilor nu e finalizată.

Cererea de plată nr. 5, în valoare de 4,04 miliarde de euro, are termen de depunere martie 2025.

Sunt 72 de ținte și jaloane din care 61 nerealizate. Cele mai multe aveau termene de finalizare 2023, altele martie și iunie acest an.

Cererea de plată nr. 6, în valoare de 3,09 miliarde de euro, are termen de depunere septembrie 2025

Pe această cerere sunt 79 de ținte și jaloane, doar 3 dintre ele fiind în curs de realizare.

Cererile de plată nr. 5 și nr. 6 au termen de depunere martie 2025, respectiv septembrie 2025. Împreună ar trebui să aducă 9.3 miliarde de euro.

Jalonul privind legea salarizării unitare ar putea fi scos din cererea de plată 4.

Cristian Ghinea susține că există un risc ridicat să nu mai poată fi plătite facturile pentru contractele aflate în implementare, pentru că banii primiți până acum sunt pe terminate.

Din cele 28,5 miliarde de euro ale PNRR, România a primit până acum din prefinanțare și două cereri de plată, 9,1 miliarde de euro. Execuția la 31.12.2024 se ridică la 6.5 miliarde de euro. Mai rămân puțin peste 2,5 miliarde de euro. Insuficienți pentru facturile ce se estimează că vor fi depuse în acest an. Spre exemplu doar în 2024 au fost plătite facturi la PNRR de 4.9 miliarde de euro, mai precizează Ghinea.

Valoarea totală a contractelor semnate este de 42,57 miliarde de euro (la fondurile din PNRR se adaugă și sumele adăugate din bugetul național).

INTERVIURILE HotNews.ro