HARTA Strategia de autostrazi pana in 2018: Guvernul vrea mai multe autostrazi mici, printre care si una care sa lege Bucuresti de Alexandria – fieful lui Liviu Dragnea, in loc sa finalizeze coridorul european de la Sibiu la Pitesti
Premierul Victor Ponta a prezentat, marti, in Parlament, strategia nationala pentru constructia de autostrazi pana in 2018. „Unim practic toate regiunile istorice si asiguram iesirile la granitele spre Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova”, a declarat Ponta. Planurile prezentate de premier indica faptul ca prin fondurile europene nerambursabile alocate coridoarelor centrale europene, guvernul opteaza pentru mai multe tronsoane de autostrada in zone precum Craiova – Calafat sau Bucuresti – Alexandria (fieful vicepremierului Liviu Dragnea), in loc sa completeze si sa finalizeze coridorul prioritar Sibiu – Pitesti, care ar lega Capitala si orasul-port Constanta de autostrazile din UE.
Autostrazi in 20017 – 2013
Foto: Guvernul Romaniei
Premierul Ponta, vorbind in fata grupurilor reunite din Parlament, a declarat ca strategia de constructie a autostrazilor are anul 2018 ca orizont posibil de realizare, cand se vor implini ” 100 de ani de cand Romania a fost unita, dar nu e unita ca infrastructura”. (Consulta alaturi documentul atasat si prezentat de premier in Parlament)
Ponta si-a inceput prezentarea amintind ca in prezent Romania are 500 de kilometri de autostrada si ca 230 de kilometri au fost inaugurati in anii 2012 si 2013, amintind totusi ca acestia au fost inceputi de guvernarile anterioare.
- „230 de kilometri au fost inaugurati anul trecut de actualul Guvern, insa erau in lucru Autostrada Bucuresti-Constanta, de pe vremea lui Ceausescu, si Autostrada Bucuresti-Ploiesti, de pe vremea domnului Tariceanu. Deci, doar s-au finalizat niste lucrari, insa important este sa acceleram proiectele deja incepute, sa beneficiem de deblocarea Programului Operational Sectorial de Transport (…) si de asemenea sa implicam parteneri privati in constructia si finantarea autostrazilor”, a mai declarat premierul citat de Agerpres.
- Cu toate acestea, in 2012 in Romania au fost deschisi 140 de km de autostrada. Vezi aici situatia detaliata.
„A fost important pentru noi sa acceleram proiectele deja incepute, sa deblocam Programul Operational Sectorial pe Transport si sa implicam parteneri privati in finantarea si constructia autostrazilor”, a spus Ponta.
Pe ce surse de finantare se bazeaza guvernul
Premierul a prezentat si cele patru surse de finantare pe care se bazeaza statul roman in vederea constructiei de autostrazi in anii ce urmeaza:
- Fondurile de coeziune (n.r. fonduri europene ce reprezinta 85% sau chiar 95% finantare nerambursabila potrivit autoritatilor)
Harta TEN-T pe Romania
Foto: Comisia Europeana
„Aceste fonduri vizeaza acele sosele din reteaua TEN-T Core si vorbim de 3 miliarde de euro mari si lati la infrastructura rutiera numai pe culoarele TEN-T Core„, a precizat premierul.
- Fondurile de dezvoltare regionale – 1,8 miliarde de euro
Potrivit prim-ministrului, aceste fonduri vizeaza si pot fi folosite pentru soselele ce nu se afla pe harta centrala a proiectelor rutiere, ci pe cea de importanta secundara, mai exact reteaua TEN-T Comprehensive.
- Proiectele in concesiune sau in regim de Parteneriat Public – Privat (PPP)
- Fondurile de la bugetul de stat din fondul creat in urma indexarii accizei la combustibil (n.r. taxa de 7 eurocenti pe litru) – circa 750 milioane de euro
In loc de Sibiu – Pitesti, mai multe autostrazi rasfirate in teritoriu
Ponta a enumerat autostrazile ce urmeaza a fi inaugurate – unele chiar in acest an, precum si tronsoanele care au fost scoase deja sau urmeaza sa fie scoase la licitatie.
„Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu este in lucru si la finele acestui an se dau in folosinta inca 4 tronsoane, adica 105 km de autostrada. S-a finalizat licitatia Sebes- Turda si, din economiile facute la POS-T, putem licita din bugetul 2007 – 2013 si tronsonul Turda – Tg Mures. Chiar din luna ianuarie pot incepe procedurile”, a precizat Ponta.
Dupa ce in ultima perioada ministrul Dan Sova si seful de la Compania de Autostrazi au vorbit de mutarea unui coridor european de pe ruta Sibiu – Pitesti pe ruta Sibiu – Brasov, in contradictie cu proiectele prioritare europene, premierul Ponta a lamurit acum ca acest lucru nu se poate face.
Premierul a precizat ca fondurile de coeziune si din facilitatea Connecting Europe (n.r. acolo udne contributia UE ajunge la 85% sau 95%) se vor duce „doar unde considera UE ca sunt coridoare in TEN-T Core„.
Traseul autostrazii Sibiu – Pitesti, mutat din pix pe la Ramnicu Valcea
Cu toate acestea, viziunea guvernului pentru perioada urmatoare tot nu include realizarea tronsonului Sibiu – Pitesti si, practic, trecerea muntilor pe autostrada si inchiderea coridorului de la Constanta pana la Nadlac, cu toate ca ruta pe la Sibiu – Pitesti este de ani buni un proiect prioritar european (n.r. Proiectul Prioritar 7) si, mai recent, a fost inclus in noul coridor european Rin – Dunare.
Pana in 2018, conform planurilor prezentate de premier, pe ruta Sibiu – Piesti se va face doar Pitesti – Ramnicu Valcea, cu toate ca in planurile originale si in studiul de fezabilitate autostrada Sibiu – Pitesti nu trece prin Ramnicu Valcea, ci prin Curtea de Arges.
Prioritatea guvernului pe bani europeni: Autostrada din Bucuresti la Alexandria
In schimb, Guvernul isi va indepta atentia asupra altor rute de pe harta TEN-T Core si practic va incerca realizarea aaltor tronsoane disparate de autostrada, printre care si o autostrada de la Bucuresti la Alexandria.
Tronsoanele finantate prin Fondurile de Coeziune si Connecting Europe:
- Iasi – Roman – Tg Neamt
- Pitesti – Ramnicu Valcea
- Roman – Bacau
- Ploiesti – Bucuresti – Buzau
- Bucuresti – Alexandria
- Craiova – Calafat
Daca din Fondurile de Coeziune si facilitatea Connecting Europe s-a optat ca pana in 2018 sa nu se inchida tronsonul Sibiu – Piesti, guvernul spera ca prin alte fonduri europene – Fondurile de dezvoltare regionale – sa realizeze tronsoanele Sibiu – Brasov si Bacau – Brasov, ambele cu capatul in autostrada cu taxa Brasov – Comarnic – pariul politic asumat de premierul Ponta.
Potrivit premierului, din fonduri regionale de 1,8 miliarde de euro pot fi finantate autostrazile de pe reteaua TEN-T Comprehensive, in acest caz Sibiu – Brasov si Brasov – Bacau.
„Pentru Suplacu de Barcau – Gilau (Cluj) avem deja o oferta pentru PPP”
In ceea ce priveste proiectele de concesiune sau in Parteneriate publice-private, premierul Ponta a indicat urmatoarele tronsoane:
- Comarnic – Brasov
- Centura Sud a Bucurestiului (A0)
- Pitesti – Craiova
- Gilau – Suplacu de Barcau
In cazul acestui ultim tronson, premierul Ponta a precizat ca „avem deja o oferta de PPP”.
„Din bugetul de stat pe 2014 am propus constructia segmentului Bors – Suplacu de Barcau (n.r. tronson realizat in proportie de 50% de compania Bechtel pana cand a fost reziliat contractul) si finantarea si unirea prin autostrada a unui pol important: Galati – Braila” (n.r. o ruta care se afla pe reteaua TEN-T Comprehensive, de importanta secundara in planurile europene).
INTERVIURILE HotNews.ro