Horatiu Sasu: „Economia Sibiului nu tine de Johannis”

Reprezentant al valului de tineri specialisti din economie, Horatiu Sasu crede ca legislatia volatila nu ar trebui sa fie un impediment pentru investitorii straini.

Horasiu Sasu, sef serviciu personal la Tursib SA, considera ca forta de munca din orasul Sibiu este aproape de epuizare si sugereaza autoritatilor sa orienteze investitorii catre zonele cu probleme din judet.

Rep.: Cat cantareste imaginea primarului Klaus Johannis in mediul economic sibian?

H.S.: Nu cred ca economia Sibiului tine neaparat de Klaus Johannis si nici nu cred ca daca pleaca Johannis de la Primarie nu mai vin investitori. Daca pleaca, Forumul German va propune alt candidat, iar pentru investitori mai nimic nu se schimba.

Nu cred ca primarul Johannis a interzis unei firme franceze sau belgiene sa intre pe un loc unde el ar fi vrut o firma germana.

Rep.: Dar forumul, este esential pentru atragerea de investitori?

H.S.: Eu cred ca daca dispare forumul de la conducere, intr-un fel sau altul, nu vor pleca investitorii care sunt acum. Daca vor veni si altii, asta nu stiu. Poate se vor reorienta, dar nu cred. Eu nu vad sa dispara forumul de la conducerea orasului. Aici se intampla ceva interesant.

In momentul in care exista un val, acesta merge indiferent daca este Johannis la conducerea orasului sau nu. Este un val de simpatie, in acest moment, din partea investitorilor straini, pentru Sibiu. Acest val va continua sa se manifeste indiferent daca mai este Johannis primar sau nu. Valul asta va mai fi inca cinci ani de acum inainte.

Informatia propagata timp de 7 ani se va duce in continuare pe aceeasi directie. Vor fi in continuare proiecte in derulare, vor fi terenuri cumparate, va fi tehnoilogie contractata in occident care va fi aplicata aici.

Rep.: Si totusi, investitorii vin, forta de munca scade.

H.S.: Este adevarat. Sa ai ca si oras 5, 6 la suta forta de munca disponibila inseamna ca daca mai vin alti investitori ajungi, in scurt timp, la 5 la suta. Ori, in managementul resurselor umane s-a constatat ca 3-4 la suta e asa-zisul somaj frictional, de plecare-venire.

Asta inseamna ca unii sibieni au plecat dintr-un loc de munca, iar in scurt timp isi gasesc alt loc de munca.

Si atunci, noi ce mai avem? Daca scadem somajul frictional, ramanem cu 1 la suta forta de munca? Varianta este sa se impinga industria catre Dumbraveni, Cisnadie sau spre Selimbar. E zona Avrig, e zona Agnita, ambele au probleme mari.

Acolo sunt convins ca orice investitor care ar deschide o fabrica de 500 de oameni ar aduce o mana cereasca pentru primarii.

Rep.: Dar este oare forta de munca din aceste zone calificata pentru investitorii interesati?

H.S.: Depinde ce urmareste investitorul respectiv. Eu am avut colegi de facultate din Agnita, juristi. Nu au avut ce sa faca. Au trebuit sa migreze catre Brasov, catre Sibiu sau Targu-Mures. La fel se intampla cu un mecanic, cu un inginer. Nu ai ce face. Ai o familie si trebuie sa o intretii. Oamenii s-ar angaja.

In zona Fagaras sunt foarte multi oameni calificati. In zona Victoria, la fel.

Rep.: Un alt motiv pentru care o parte din investitori se feresc de Romania si Sibiu este legislatia volatila.

H.S.: Legislatia era intr-adevar in schimbare in urma cu doi ani, dar acum nu mai este aceeasi situatie. Legislatia investitiilor nu s-a schimbat, legislatia constructiilor nu s-a mai modificat de 2 ani. Nu mai este atata in schimbare in domeniu. Codul muncii s-a modificat foarte putin anul trecut.

Rep.: Si totusi, introducerea cotei unice a fortat Guvernul sa gaseasca metode alternative de compensare a contributiilor la buget. De curand, Guvernul a anuntat marirea semnificativa a accizelor la energie electrica si benzina.

H.S.: Aici intr-adevar este o problema. Dar hai sa o luam pe rand. Codul fiscal are cota unica de 16 la suta de doi ani. Cu darile la stat, legislatia este intr-adevar nesigura. S-a modificat intr-adevar, dar aceste detalii nu ar trebui sa cauzeze probleme unei firme de consultanta. Aici am vrut sa ajung.

Din cate stiu eu, investitorii straini isi aduc o firma de consultanta cunoscuta, care poate avea si sediul in Bucuresti, iar aceasta se ocupa de audit. Firma respectiva, impreuna cu directorul economic din firma care investeste se ocupa de buget de planurile firmei, etc.

Deci firmele de consultanta sunt cele care ar trebui sa se ocupe de aceste detalii legislative. Legislatia volatila este stapanita de o firma specializata.

Rep.: Daca ai avea 1 milion de euro, unde ai investi si ce afacere ai demara?

H.S.: Daca acum as iesi de pe bancile facultatii si as avea un milion de euro i-as investi in operatiuni de intermediere import-export. Afacerea presupune sa cunosti in principal operatiunile vamale. Ideea e simpla. De fapt este vorba de un comert unde informatia este cea care conteaza.

Spre exemplu, daca stiu pe cineva din Cisnadie care produce materiale bune, atunci caut pe altcineva in strainatate, interesat de asemenea produse. Eu obtin comision atat de la cumparator cat si de la producator. Nu este nevoie de 1 milion de euro pentru a porni afacere, 200.000 sunt suficienti. Sunt mai multe moduri de actiune.

Ori cumperi tu marfa de aici si cauti cumparator in strainatate, ori ii pui in legatura pe cei doi parteneri. Important este sa lucrezi foarte bine cu o banca, prin care sa se deruleze operatiunile financiare, pentru a nu exista posibilitatea de frauda.