Ilie Bolojan, despre varianta ca SUA să își retragă militarii din România: Nu există nicio discuție oficială în acest sens
Președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat marți, într-o conferință de presă, despre posibila retragere a SUA a 10.000 de militari din România, Polonia și alte țări din Europa de Est. El a negat o astfel de variantă la acest moment, precizând că a solicitat inclusiv ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să iasă cu o poziție publică pe acest subiect.
„Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ce spuneți”, a spus Ilie Bolojan, întrebat despre o posibilă retragere a militarilor americani.
„Am discutat cu domnul ministru al Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legată de acest aspect (…). În discuția pe care secretarul de stat Marco Rubio a avut-o cu miniștrii de externe din Europa a reafirmat angajamentul SUA, deci nu există nicio chestiune care să arate că SUA a luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul estic”, a explicat președintele interimar.
Ilie Bolojan a spus că deși în SUA „se discută despre reduceri de cheltuieli, reorganizări” asta nu înseamnă că vor fi incluse și „aspecte care țin de flancul de est, care este cel mai important flanc al NATO din Europa din momentul de față”.
„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi anumite reașezări, dislocări, ce se întâmplă în permanență. În România, prezența militară este pe contingente, adică înseamnă înlocuiri de trupe”, a spus Bolojan.
În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
La baza de la Deveselu sunt circa 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți peste 100 de militari.
NBC News a scris marți, citând șase oficiali americani și europeni, că Departamentul Apărării din SUA discută posibilitatea de a retrage până la jumătate din forțele trimise de Joe Biden pe flancul de est al NATO, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro