Ilie Bolojan, prima reacție după ce România a intrat în recesiune: Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză
Premierul Ilie Bolojan spune că recesiunea tehnică în care a intrat România este un cost „anticipat și inevitabil” al tranziției pe care a început-o, pentru că vechiul „model economic ne-a pus cu spatele la zid”. În mesajul său, șeful Guvernului vorbește critic la adresa premierilor dinaintea sa, despre care spune că au făcut „cheltuieli rigide” și au promovat „compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste”.
Ilie Bolojan susține că de când a preluat funcția de premier „am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”.
El spune că recesiunea tehnică anunțată astăzi „face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.
„Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces”, explică Bolojan într-o postare pe contul său de Facebook.
Ilie Bolojan amintește că și în 2024 România a fost în recesiune tehnică
Premierul analizează în reacția sa cifrele economice din 2024, când premier era Marcel Ciolacu (PSD) despre care spune că a fost „un an atipic”:
„Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce?”, a scris premierul pe Facebook.
„Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, susține Boloajn.
El spune că în mandatul lui Ciolacu de premier, în 2024, România a „cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”.
Ilie Bolojan spune că el a început „redresarea” și critică guvernele de dinainte: „Problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”
Premierul Bolojan susține că în iulie 2025, când a preluat el funcția de premier, „contextul” a fost schimbat „fundamental”.
„A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”, a scris Bolojan pe Facebook.
El concluzionează și spune că „în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, acuză premierul.
„Nu traversăm o criză”
Șeful Guvernului adaugă faptul că este nevoie de consolidare fiscală pentru stabilitate, credibilitate și „dezvoltare sustenabilă”.
„Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a mai scris premierul.
