Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că reforma pensiilor speciale va viza cuantumul pensiilor speciale astfel încât pensiile magistraților să ajungă „într-o zonă de normalitate”, dar și păstrarea privilegiilor magistraților care se află acum în sistem. 

Ilie Bolojan spune că a ținut cont de legislația actuală care privește pensiile, dar și de deciziile din trecut ale CCR care au declarat mai multe proiecte de lege neconstituționale, astfel încât reforma pensiilor speciale care va fi inclusă în pachetele fiscale să poată fi pusă în aplicare. 

„Am făcut o propunere care ține cont de principiile de bază și de formulele aflate în legislația românească și cele țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, deci nu 80% din brut cum e acum”, a declarat marți prim-ministrul. 

Ilie Bolojan a vorbit și despre cum vor fi calculate pensiile: „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”.

În plus, el a vorbit și despre cum viitoarea lege va introduce o serie de prevederi tranzitorii care să prevină plecarea magistraților care au îndeplinit condițiile de pensionare din sistem. 

„Avem astăzi o situație în care sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit ca cei care astăzi lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege și să lucreze atât cât doresc astfel încât să nu avem fluctuații în sistemul de justiție și activitatea instanțelor să se desfășoare în condiții normale”, a explicat premierul.  

De ce au fost neconstituționale proiectele de până acum

În trecut, subiectul eliminării pensiilor speciale a ajuns pe masa Curții Constituționale a României (CCR), iar proiectele de lege care aveau drept scop eliminarea acestora au fost respinse de judecătorii constituționali. Ilie Bolojan a susținut marți că au fost analizare vechile decizii ale CCR pentru a nu mai exista probleme de constituționalitate în actualele modificări. 

CCR a respins alte proiecte de legi pe proiecte asemănătoare, în trecut, aducând o serie de argumente precum: 

• Faptul că magistrații au nevoie de aceste pensii – pentru că de-a lungul carierei le sunt impuse o serie de reguli, cum ar fi interzicerea dreptului la grevă sau interzicerea dreptului de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European
• Ar fi fost afectat un drept legal dobândit 
• Independența justiției ar fi fost afectată 
• Discriminare între categorii de pensionari – în 2022 a fost declarat neconstituțional un proiect de lege care prevedea eliminarea pensiilor speciale doar pentru parlamentari
• Nereguli legate de procedura de adoptare a legii de către Parlament 
• Legea a fost creată „fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact”
• Nu au fost respectate decizii anterioare ale CCR pe același subiect

Cel mai recent, în decembrie 2024, CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Potrivit Curții, legea care ar fi introdus taxa progresivă pentru aceste pensii ar fi creat „premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”.