Ilie Carabulea, pus in libertate deoarece Tribunalul Sibiu nu a mentionat perioada pentru care a dispus arestarea (motivare)

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul sau Oprea si alti trei inculpati arestati luna trecuta in dosarul Carpatica Asig au fost pusi in libertate dupa ce Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a constatat ca in dispozitivul incheierii Tribunalului Sibiu nu s-a mentionat perioada pentru care s-a dispus aceasta masura preventiva, precum si data pana la care arestarea preventiva a fost dispusa, scrie Agerpres.

Potrivit motivarii instantei, CA Alba Iulia nu a mai analizat pe fond contestatiile formulate de inculpati, procedandu-se la analizarea aspectului de nelegalitate a incheierii penale atacate, aspect care a fost invocat de catre avocatul lui Oprea Carabulea si la care au achiesat in concluziile lor si aparatorii celorlalti inculpati.

‘Analizand incheierea penala atacata se constata ca in dispozitivul acesteia nu s-a mentionat in ce-i priveste pe inculpatii contestatori (…) si fata de care s-a dispus arestarea preventiva perioada pentru care s-a dispus aceasta masura preventiva, precum si data pana la care arestarea preventiva a fost dispusa’, se mentioneaza in extrasul incheierii penale a CA Alba Iulia.

Sursa citata precizeaza ca arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile.

‘Conform art. 230 al. 1 C.p.p., mandatul de arestare preventiva se emite de indata de judecatorul de drepturi si libertati in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva si acesta trebuie sa cuprinda, conform al. 2 lit. 3 al aceluiasi articol, durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza. Coroborand aceste dispozitii legale, rezulta cu evidenta ca mandatul de arestare preventiva se emite in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a unui inculpat, incheiere care trebuie sa contina obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza’, se arata in motivare.

Judecatorul a apreciat astfel ca lipsa din dispozitivul incheierii penale atacate a dispozitiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor, precum si a datei la care aceasta masura preventiva inceteaza este in masura sa duca la nelegalitatea incheierii, nelegalitate a carei consecinta este si nelegalitatea masurii preventive.

‘Conform art. 282 C.p.p., incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor, care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului. Nulitatea relativa poate fi invocata de catre procuror, suspect sau inculpat atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale invocate’, precizeaza sursa citata.

Astfel, CA Alba Iulia a considerat ca, prin nerespectarea dispozitiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus masura arestarii preventive pentru inculpatii contestatori si a datei la care aceasta inceteaza s-a produs o vatamare a drepturilor acestora, ei necunoscand intinderea in timp a masurii preventive. Aceasta poate dura cel mult 30 de zile, dar si mai putin, insa aceasta durata nu a fost cunoscuta de inculpati si nici de judecatorul de drepturi si libertati de la CA Alba Iulia care trebuia sa se pronunte in contestatie asupra legalitatii masurii.

Instanta CA Alba Iulia a apreciat ca nu s-a putut trece peste aceasta ‘incalcare a dispozitiilor legale’, ea neputand fi inlaturata decat prin desfiintarea actului, masura preventiva nefiind legala.

‘Chiar daca prin dispozitiile art. 281 C.p.p. nementionarea celor aratate nu este prevazuta ca o nulitate absoluta, personal apreciez ca aceasta incalcare este o nulitate absoluta din perspectiva incalcarii procedurilor prin care se poate dispune asupra libertatii unei persoane, o altfel de interpretare contravenind drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, drepturi stipulate expres in Constitutia Romaniei si a acordurilor internationale la care Romania este parte, astfel ca si in lipsa invocarii exprese de catre inculpati a acestei incalcari, solutia de desfiintare a incheierii atacate este justificata. Am analizat teoretic si posibilitatea (in cazul in care s-ar fi analizat pe fond contestatiile formulate) dispunerii unei alte masuri preventive fata de inculpati daca s-ar fi constatat a fi indeplinite conditiile cerute de lege si am ajuns la concluzia ca in propria cale de atac a inculpatilor nu se poate agrava situatia acestora, in conditiile in care incheierea va fi desfiintata in ce-i priveste iar parchetul nu a solicitat alta masura preventiva’, a mentionat sursa citata.

In consecinta, judecatorul a desfiintat incheierea penala atacata si, procedand la o noua judecata a cauzei, a respins propunerea de arestare preventiva a celor cinci inculpati si a dispus punerea de indata in libertate a acestora.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul sau, Oprea, si alti trei inculpati arestati in dosarul Carpatica Asig au fost pusi in libertate in 11 martie, dupa ce Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestatiile formulate de acestia impotriva incheierii Tribunalului Sibiu, care dispusese arestarea acestora.

Ilie Carabulea, fiul sau Oprea si alte cinci persoane – Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Gheorghe Nasarau, Maria Cosa si Georgeta Crideanu sunt inculpati in dosarul Carpatica Asigurari, acuzatiile procurorilor fiind constituire de grup infractional organizat, abuz in serviciu, evaziune fiscala si spalare de bani. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 70 milioane de lei.

In prezent, omul de afaceri si fiul sau se afla sub control judiciar, masura dispusa de procurorii DIICOT si mentinuta de Tribunalul Sibiu.