Îmbătrânirea pielii poate fi încetinită, chiar și cu un bagaj genetic nefavorabil. Dr. Andreea Moroianu, medic specialist dermatolog: „Ce facem zilnic influențează mult expresia genelor”

Dacă la 20 de ani, pielea fermă, fără riduri este regula în majoritatea cazurilor, în jurul vârstei de 40 de ani începe să se observe cât de diferit îmbătrânim. „Este o combinație între moștenirea genetică și stilul de viață. Avem o predispoziție genetică în ceea ce privește structura și capacitatea de regenerare a pielii, însă ea este modulată mult de comportamentul de zi cu zi“, explică dr. Andreea Moroianu, medic specialist dermatolog în cadrul DermaLife Bănasa, parte a MedLife. 

Procesul de îmbătrânire al pielii nu începe brusc, odată cu împlinirea vârstei de 40 de ani, chiar dacă unele riduri par că au apărut „peste noapte“. De fapt, pielea începe să îmbătrânească în jurul vârstei de 25 de ani, procesul fiind la început lent, dar constant. La 25 de ani încep să scadă treptat producția de colagen, de elastină și de acid hialuronic, iar reînnoirea celulară încetinește: pielea devine mai puțin fermă, își pierde din capacitatea de regenerare, apar primele riduri fine, explică medicul dermatolog Andreea Moroianu.

Pragurile îmbătrânirii pielii

Totuși, schimbările care apar la 25 de ani sunt discrete și ușor de ignorat. În cabinet, preocuparea pentru îmbătrânirea pielii apare frecvent după 30 de ani, spune dr. Moroianu. Uneori, momentul declanșator e aparitia primului copil, când stilul de viață se schimbă simțitor: nopți nedormite, un program haotic și mai puțină consecvență în alimentație și îngrijire. „Există o expresie pe care o aud des la proaspetele mame: «Doamna doctor, mi-a picat fața. Ce putem face?»“, povestește medicul.

Un alt prag, și mai vizibil pentru multe femei, apare în perimenopauză și menopauză, când fluctuațiile hormonale – în special scăderea nivelului de estrogen – se asociază cu o piele uscată, ternă, mai subțire și care se ridează mai ușor. 

„Conform Academiei Americane de Dermatologie, aproximativ 30% din colagenul pielii se pierde în primii 5 ani după instalarea menopauzei“, spune medicul. În practică, specialista observă fermitate redusă, deshidratare, pori mai vizibili, riduri mult mai pronunțate. 

E important, însă, să separăm două tipuri de îmbătrânire a pielii: intrinsecă (cea programată genetic) și extrinsecă (cea precipitată de mediu și de stilul de viață). Pe prima nu o putem opri, însă avem un cuvânt important de spus în controlul celui de-al doilea tip de îmbătrânire. 

Întrebarea despre „vârsta pielii“ apare des – iar pe internet găsim diverse instrumente, scanări sau scoruri de evaluare.

Dr. Moroianu spune că în practica ei pornește de la o evaluare clinică simplă: ce tip de ten are pacientul (uscat, mixt, gras), ce probleme există (acnee, dermatite, rozacee), ce vrea să obțină (antiaging, controlul sebumului, hidratare, uniformizare).

„Specific pentru îngrijirea cotidiană a pielii, recomand utilizarea zilnică a cremei de protecție solară completată de o îngrijire blândă, adaptată nevoilor tenului, care să respecte integritatea barierei cutanate și a microbiomului pielii. O rutină antiaging simplă și extrem de eficientă constă în aplicarea unui retinoid topic seara, care stimulează reînnoirea celulară și producția de colagen, introdus treptat și în concentrații progresiv crescute. Dimineața aplicăm creme care au la bază substanțe antioxidante, precum vitamina C, care protejează celulele de stresul oxidativ și un produs de protecție solară“, recomandă medicul. 

Rolul genelor și impactul schimbărilor posibile

„Moștenirea genetică reprezintă fundamentul pentru structura și capacitatea de regenerare a pielii noastre. Influențează trăsături importante precum fototipul pielii, cantitatea de colagen din piele, predispoziția spre pigmentare, spre a dezvolta riduri timpuriu sau spre a dezvolta diverse tipuri de afecțiuni cutanate: eczeme, acnee, psoriazis sau cancere de piele. Această predispoziție este modulată însă de stilul nostru de viață, iar modul în care ne îngrijim corpul și pielea poate atât să încetinească semnele vizibile ale îmbătrânirii, cât și să ne ferească de apariția afecțiunilor cutante, chiar dacă ele sunt scrise în genele noastre“, subliniază medicul Andreea Moroianu.

Mai exact, putem avea „gene bune“ și să îmbătrânim rapid prin greșeli comune, care constau în expunerea la factori de risc importanți pentru piele, sau putem avea o predispoziție genetică la riduri timpurii sau la afecțiuni cutanate și, printr-o îngrijire corectă și consecventă, să încetinim ritmul sau să prevenim expresia genelor „problematice“. 

Stresul este un exemplu interesant. „Creierul și pielea împărtășesc o origine embriologică comună, ambele țesuturi luând naștere din aceeași parte a embrionului uman, și anume un strat germinativ denumit în termeni medicali ectoderm. Această legatură comună explică legătura strânsă dintrele ele și este explorată de o nouă ramură medicală aflată în curs de dezvoltare, denumită psihodermatologie“, explica dr. Moroianu. 

Stresul constant se poate observa pe piele: „Creierul comunică cu pielea prin intermediul hormonilor și neurotransmițătorilor, iar pielea, un organ de simț complex, îi răspunde prin vasta sa rețea de terminații nervoase, fiind implicată în procese imunologice complexe. Stresul și anxietatea cronică activează în creier, la nivelul hipotalamusului și hipofizei, substanțe ce favorizează eliberarea de cortizol. Nivelurile crescute persistente ale acestui hormon de stres cresc inflamația la nivelul pielii și accelerează degradarea colagenului. Apoi, excesul de cortizol poate să reducă fluxul sanguin în piele, crește riscul de hiperpigmentare și stimulează chiar și producția de sebum. Și astfel, în timp, persoanele care sunt expuse la un stres cronic important vor căpăta o piele ternă, cu aspect obosit, care se ridează mai ușor și care, desigur, pare că îmbătrânește mai repede“, detaliază medicul.

Printr-un control eficient al nivelului de stres, putem preveni îmbătrânirea prematură a pielii. Însă cel mai important factor care grăbește deteriorarea pielii nu este stresul.

Cel mai mare accelerator al îmbătrânirii pielii

Factorul extern cu cel mai mare impact asupra aspectului pielii îl reprezintă expunerea cronică și neprotejată la radiațiile UV. „Studiile arată că până la 80-90% din îmbătrânirea de cauză externă a feței este cauzată de expunerea la ultraviolete“, spune dr. Moroianu.

În cabinet, semnele expunerii la soare sau la solar sunt vizibile și se traduc prin pigmentări: melasmă, lentigine solare („pete de soare“), dar și prin modificarea texturii pielii. 

Un alt factor de stil de viață care grăbește îmbătrânirea pielii este fumatul. Fumătorii au un indiciu clasic: ridurile periorale foarte accentuate – așa-numitele „smoker’s lines“. Ridurile periorale pot apărea și la nefumători, dar sunt adesea mai accentuate la cei care fumează, spune medicul.

Rutinele prea complicate pot face mai mult rău pielii

În ultimii ani, rutinele de îngrijire a pielii au devenit foarte complexe, cel puțin pe rețelele sociale: straturi peste straturi, combinații de acizi, retinoizi, exfolianți, „cocktailuri“ de serumuri. Problema nu este neapărat un anumit ingredient folosit greșit, ci suprapunerea lor, mai ales când sunt introduse brusc, în concentrații mari.

„Bariera cutanată ajunge să fie lezată și acesta devine principalul nostru inamic pe termen lung“, explică dr. Moroianu. Bariera cutanată e, simplu spus, „scutul“ pielii: ajută la menținerea hidratării și protejează de iritanți. Când o atacăm constant – prin curățare agresivă, exfoliere excesivă, prea mulți activi simultan – pielea poate deveni iritată, reactivă, inflamată.

Inflamația cronică, chiar și „silențioasă“, grăbește îmbătrânirea pielii. În dermatologie se vorbește tot mai mult despre inflammaging – o inflamație de grad mic, persistentă, asociată procesului de îmbătrânire, în care se acumulează celule senescente (celule „îmbătrânite“, care nu mai funcționează optim) și se amplifică degradarea colagenului și slăbirea barierei, spune medicul dermatolog. 

Pe scurt, dacă rutina de îngrijire a pielii cuprinde un număr mare de serumuri, substanțe active, creme, loțiuni, dar pielea e mereu roșie, ustură, se descuamează sau face erupții, nu este o rutină pentru longevitate, ci stresează suplimentar pielea. 

Gâtul, mâinile și lobul urechii: zonele care „spun adevărul“ despre vârstă

Una dintre observațiile medicului dermatolog ține de diferența între aspectul pielii de pe față și aspectul gâtului sau chiar al lobului urechii. „Pacientele tind să se focuseze mai mult pe îngrijirea tenului, iar lipsa preocupării pentru zona gâtului poate să trădeze în timp vârsta – de cele mai multe ori pentru că au aplicat crema cu factor de protecție solară doar până sub bărbie“, spune dr. Moroianu.

Gâtul, fața dorsală a mâinilor și urechile sunt expuse cronic la soare și sunt adesea uitate. Uneori, chiar și lobul urechii trădează vârsta, prin laxitate. De aceea, mesajul medicului este să folosim în cantități generoase crema cu factor de protecție pe față, pe gât, pe mâini și pe lobii urechilor, iar rutina de îngrijire a feței să includă gâtul și, ideal, decolteul. 

Proceduri cu efect pe termen lung

În cabinet, procedurile care urmăresc îmbunătățirea calității pielii pe termen lung sunt cele care stimulează producția de colagen, spune dr. Moroianu. În această categorie intră laserele fracționate (laserul CO₂ fiind adesea numit „standard de aur“ în rejuvenare), radiofrecvența fracționată combinată cu microneedling și biosimulatorii de colagen (precum acid polilactic sau hidroxiapatită de calciu), în funcție de profilul pacientului.

Alegerea acestor proceduri se face în funcție de particularitățile pacientului: fototip, vârstă, calitatea pielii, afecțiuni asociate, tratamente cronice, stil de viață și – foarte important – cât timp de recuperare își permite pacientul.

Întrebată dacă astfel de proceduri sunt eficiente și dacă sunt începute după 45 de ani, medicul spune că există, totuși, limitări: „Nu vor avea aceeași eficiență ca atunci când le începi mai devreme, într-o zonă de prevenție. Cu cât corpul e mai tânăr, cu atât răspunde mai bine la procedurile de stimulare a producției de colagen“.

„O piele sănătoasă și tânără pe termen lung este o piele pentru care promovăm prevenția și grija continuă, iar educarea pacientului în acest sens dincolo de a efectua simple intervenții estetice izolate este obligatorie din punctul meu de vedere“, conchide dr. Moroianu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife