„Îmi doresc să fi trăit o viață așa cum aș fi vrut eu, și nu cum au vrut ceilalți.” Cum să faci regretul să doară mai puțin
Cine poate pretinde că nu a regretat niciodată nimic în viață? Existența ne oferă atâtea prilejuri să ne arătăm regretele: ocazii ratate, erori de gândire, comportamente impulsive sau blocaje inexplicabile. De fapt ce regretăm? Și de ce? Și până unde? Există diferențe între indivizi când vine vorba de regret? Ne folosesc la ceva regretele? Și… putem să fugim de ele?
Ce este regretul?
Dicționarul definește regretul a fi „părerea de rău cauzată de pierderea unui lucru sau a unei ființe, de o nereușită sau de săvârșirea unei fapte nesocotite”.
În psihologie, regretul este explicat a fi un sentiment ce se asociază cu emoții precum tristețe, furie, rușine sau neliniște, dar și cu cogniții atunci când este evaluat ca și cum nu s-a acționat cum „ar fi trebuit”. Regretul este legat de acțiune sau de inacțiune.
Ce regretăm cel mai mult?
Regretul timpului care trece este una dintre sursele cele mai vaste de inspirație poetică și literatură. În romanul „În căutarea timpului pierdut”, Marcel Proust se bazează pe această temă: „Nu putem regreta decât ceea ce ne amintim”, pentru că refulăm amintirile dezagreabile.
Bronnie Ware, fostă îngrijitoare paliativă și autoare, în cartea sa „The top five regrets of the dying”, prezintă cele mai frecvente regrete rostite de pacienții săi pe patul de moarte. Conform experienței sale, acestea sunt:
- „Îmi doresc să fi trăit o viață așa cum mi-am dorit și nu cum și-au dorit ceilalți pentru mine.”
- „Îmi doresc să nu fi muncit atât de mult.”
- „Îmi doresc să fi avut curajul să îmi exprim sentimentele.”
- „Îmi doresc să fi ținut legătura cu prietenii.”
- „Îmi doresc să îmi fi dat voie să fiu mai fericit.”
Un regret este în legătură cu acțiunile noastre: vom regreta mai puțin un eveniment care va părea că depinde de fatalitate sau de circumstanțe exterioare.
Există studii care arată că regretăm mai mult ceva ce am făcut decât ceva ce nu am făcut: „Nu trebuia să îi spun aceste lucruri”, „Îmi pare rău că am ales acest job”. Eșecurile noastre sunt mai dureroase pe termen scurt dacă ele provin din acțiuni care nu au fost fructificate decât de inacțiuni.
În alte studii se demonstrează că regretăm mai mult în viață ceea ce nu am făcut: „Ar fi trebuit să aloc mai mult timp copiilor mei”, „Ar fi trebuit să călătoresc mai mult”, „Aș fi vrut să nu fi muncit atât de mult”, „Ar fi trebuit să vorbesc mai mult cu tatăl meu înainte ca el să moară”.
Amprenta timpului asupra unui regret
Această aparentă contradicție se explică prin factorul timp care face ca regretele să evolueze: ceea ce avem tendința să regretăm imediat sunt acțiunile făcute și care au eșuat, iar pe termen lung avem tendința de a regreta lipsa acțiunii, acele intenții pe care nu le-am concretizat.
Pe plan emoțional, aceste regrete se împart în două categorii:
Articolul poate fi citit în întregime pe www.smartliving.ro