Impozitarea profiturilor: Cum se pozitioneaza Romania si alte state UE fata de noile reguli din directiva ATAD 

Modificarile aduse in materie de impozit pe profit – dintre care se evidentiaza regulile privind deducerea cheltuielilor cu costurile de indatorare – reprezinta o sincronizare a legislatiei nationale cu directiva UE 1164/2016 – „Anti Tax Avoidance Directive” (ATAD). Noile reguli au, printre altele, scopul de a impiedica transferul artificial de profituri prin contractarea de imprumuturi purtatoare de dobanda. Un efect cel putin la fel de important va fi ca societatile care fac parte dintr-un grup se vor finanta mai scump atat de la partile afiliate, respectiv de la alte companii din grup, cat si de la institutiile financiare. Din acest motiv, in alte State Membre UE transpunerea directivei in legislatiile nationale este un proces de durata care implica analize.

Daca ne uitam la pozitiile exprimate de alte tari pana acum, observam ca fie nu au anuntat cum si cand vor prelua Directiva in legislatia nationala, fie sunt preocupate de impactul acesteia asupra competitivitatii lor fiscale. Dincolo de dificultatea tehnica a adaptarii noilor cerinte, se afla decizia de politici fiscale a fiecarui stat in functie de interesul sau de a atrage investitii. Romania este unul dintre primele state care a ales atat forma pe care o va aplica, cat si data de intrare in vigoare.

In acelasi timp, trebuie mentionat ca marea majoritate a Statelor Membre, printre care si Romania, au deja reguli destul de eficiente, conform literaturii de specialitate, privind deductibilitatea dobanzilor care ating in mare masura obiectivele Directivei. Tocmai din aceasta perspectiva, Directiva lasa posibilitatea implementarii prevederilor sale chiar si pana la 31 decembrie 2023 in anumite conditii, precum si optiunea privind anumite limite de deductibilitate si plafoane (un plafon de deducere integrala de 3 mil euro la nivel de Grup, si o limita de deducere de cel mult 30% din EBITDA pentru costurile care depasesc acest plafon).

Cum vor alte state sa aplice Directiva

De exemplu, ministerul de finante din Cehia a anuntat ca Directiva va fi implementata intr-o forma care sa nu afecteze competitivitatea companiilor locale. Intentioneaza sa preia limita maxima de 30% din EBITDA si un plafon de 1 mil euro. La randul sau, Letonia vrea sa adopte pragurile maxime in ambele situatii. Comparativ, reamintim ca OUG 79/2017 de modificare a Codului fiscal stabileste plafonul la 200 mii euro si limita la 10% din EBITDA (ajustata). In schimb, Irlanda, tara cunoscuta ca foarte prietenoasa cu investitorii, arata ca are reglementari suficiente in scopul combaterii transferului de profituri si ca ar putea aplica noile reguli din 2024 pentru a le oferi siguranta investitorilor.

Se poate observa ca preocuparea guvernelor pentru competitivitate in raport cu alte tari este cel putin la fel de importanta ca transpunerea regulilor de limitare a deductibilitatii costurilor de indatorare care poate fi utilizata si ca modalitate de transfer artificial al profiturilor.

In contextul nevoii de a atrage investitii si de a nu le afecta pe cele planificate, manifestate de alte tari UE, Romania ar putea risca sa ofere un tratament mai putin atractiv. Nota de fundamentare a actului normativ care transpune directiva in Codul fiscal romanesc nu face comparatia intre regulile actuale (cunoscute ca „thin capitalization rules”) si cele noi pentru a vedea in ce masura sunt deja aliniate si daca este posibila, eventual, o perioada de tranzitie sau din ce cauze au fost selectate limite mai drastice decat se pare ca permite Directiva.

Mai trebuie precizat ca Directiva este o preluare de catre Comisia Europeana a actiunii 4 dintre cele 15 ale planului anti – BEPS (de combatere a erodarii bazelor de impozitare si a transferului profiturilor) si ar trebui transpusa pana cel tarziu pe 31 decembrie 2018 (sau 31 decembrie 2023 daca se aplica perioada de tranzitie).

Planul anti – BEPS a aparut in urma unui acord al celor mai dezvoltate state din punct de vedere economic (G20) pentru combaterea transferului de profituri si vizeaza toate statele, nu doar pe cele din UE. Fata de alte state, poate fi spus ca Statele Membre UE au deja reguli similare Directivei care acopera in mare parte scopul acesteia. Cu toate acestea, ele nu neglijeaza efectele potential negative ale acestor reglementari pentru investitiile care le aduc crestere economica incercand sa gaseasca modalitatea optima de implementare pentru a atinge ambele obiective.

Un articol semnat de Elena Geageac, Senior Manager Deloitte Romania