In ciuda pozitiei CSM, deputatii juristi mentin amendamentul lui Chiuariu la Codul Penal: Judecatorul de camera preliminara poate decide daca trimite sau nu un inculpat in judecata.
Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a mentinut marti amendamentul depus de liberalul Tudor Chiuariu la Codul de Procedura Penala prin care atributiile judecatorului de camera preliminara sunt extinse. Mai exact, judecatorul de camera ar putea dispune daca trimite sau nu pe cineva in judecata, si nu procurorul, ca pana acum. Deputatii juristi au decis sa mentina amendamentul lui Chiuariu in ciuda faptului ca CSM a transmis un punct de vedere Camerei Deputatilor in care solicita respingerea amendamentului, motivand ca acest este neconstitutional. Codul de Procedura Penala intra miercuri in dezbaterea plenului la Camera Deputatilor care este si for decizional.
UPDATE 3Deputatii jurisiti au mentinut articolul 54 in forma propusa de Tudor Chiuariu si adoptat de Senat privind competenta judecatorului de camera preliminara.In cadrul dezbaterilor din Comisia Juridica, reprezentantii ministerului Justitiei si cei ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au opus amendamentului.
Art. 54 alin a) Judecatorul de camera preliminara este judecatorul care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia verifica legalitatea si aparenta de temeinicie a trimiterii in judecata dispuse de procuror.
Prin aceast amendament atributiile judecatorului de camera preliminara sunt extinse, adica judecatorul de camera ar putea dispune daca trimite sau nu pe cineva in judecata, si nu procurorul, ca pana acum.
Consilul Superior al Magistraturii a propus eliminarea amendamentului lui Chiuariu printr-o scrisoare trimisa Comisie Juridice a Camerei Deputatilor. CSM a trimis un punct de vedere prin care transmitea deputatiilor juristi ca amendamentul este neconstitutional.
„Prevederile referitoare la examinarea aparentei de temeinicie de catre judecatorul de camera preliminara sunt susceptibile de critica si din perspectiva prevederilor constitutionale referitoare la rolul Ministerului Public. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, „In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor(…) Judecatorul de camera preliminara nu poate analiza temeinicia trimiterii in judecata intrucat controlul realizat de acesta are un caracter preliminar, iar aprecierea asupra temeiniciei ar trebui facuta numai la judecata in fond a cauzei; tot astfel, trimiterea in judecata ar trebui sa fie atributul exclusiv al procurorului”, se arata in scrisoarea CSM.
UPDATE 2:Amendamentul controversat propus de deputatul PSD Florin Iordache care prevedea eliminarea interceptarilor din dosarele de coruptie, obtinute prin mandate de siguranta nationala a fost respins de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. Beneficiarii unei asemenea modificari ar fi fost inculpatii din dosarele de coruptie care contin interceptari pe mandat de siguranta nationala. Deputatii juristi au acceptat amendamentul formulat de SRI si Ministerul Justitiei care permite folosirea interceptarilor in dosarele de coruptie.
Amendamentul adoptat:Art.129 (1) Datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit art.61 din Codul de procedura penala, insotite de mandatul emis pentru acestea, la care se adauga propunerea de declasificare, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile si/sau comunicarile interceptate, redate in scris si/sau imaginile inregistrate se transmit organelor in integralitate, insotite de continutul digital original al acestora. (Autor: SRI, MJ)
UPDATE 1: Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, a propus in cadrul dezbaterilor de la Comisia Juridica ca avocatul inculpatului sa fie informat de catre judecator in cazul in care este interceptat. Cu alte cuvinte, incuplatul poate afla imediat daca este interceptat in momentul in care judecatorul il informeaza pe avocatul sau ca este interceptat.
Deputatii UDMR, Marton Arpad si Mate Andras au preluat amendamentul propus de Florea. Astfel amendamentul la articolul 140 este formulat astfel: Atunci cand apreciaza necesar judecatorul dispune informarea avocatului cu privire la interceptarile telefonice in care apar elemente pentru construirea startegiei de aparare.
–––––––––
Tot in Comisia Juridica din Camera Deputatilor va fi discutat un amendament propus de deputatul PSD Florin Iordache ce prevede eliminarea interceptarilor din dosarele de coruptie, obtinute prin mandate de siguranta nationala. Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991. Beneficiarii unei asemenea modificari ar fi inculpatii din dosarele de coruptie care contin interceptari pe mandat de siguranta nationala.
Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridica de la Senat urmatorul amendament: „Art.129 – (1) Datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit Codului de procedura penala, cu propunerea de declasificare, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a incheierii si a mandatului prevazute la art.125. Convorbirile sau comunicarile interceptate se ataseaza procesului-verbal prevazut in art.61 din Codul de procedura penala numai in masura in care acestea au vizat infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale”.
Un prim efect al adoptarii acestei modificari la legea de punere in aplicare a Codului Penal si implicit la legea sigurantei nationale ar fi ca informatii cheie obtinute de SRI in baza mandatelor de siguranta nationala nu ar mai putea fi folosite in instanta daca vizeaza, de pilda, fapte de coruptie. Faptele de coruptie nu sunt considerate prin lege amenintare la siguranta nationala, doar in strategia de aparare a tarii adoptata de CSAT. Or, legea bate strategia, care este mai degraba un document programatic, de politica a statului, fara forta juridica.
Un alt doilea efect al legii ar fi ca numeroase dosare deschise deja in baza mandatelor de siguranta nationala ar fi fi compromise. In primul rand ca articolul vizeaza modificarea legii sigurantei nationale, si ar deveni operabila din clipa publicarii in Monitorul Oficial. Apoi, in 2014 va intra in vigoare oricum legea de aplicare a noului Cod Penal. In penal este singurul domeniu in care legile retroactiveaza daca sunt favorabile inculpatilor. Altfel spus, numeroase mari dosare de coruptie deschise in trecut in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi inchise deoarece probele culese de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi anulate in instanta.
Initiativa lui Florin Iordache este a doua consecutiva cu acelasi scop. In luna noiembrie a anului trecut, HotNews.ro atragea atentia ca guvernul Ponta este pe cale sa limiteze drastic atributiile SRI si posibilitatea serviciului de a valorifica in instanta, ca probe, informatii care privesc marea coruptie. Modificarile operate la legea sigurantei nationale, daca vor intra in vigoare, vor avea ca efect si compromiterea unor dosare de coruptie deja incepute in temeiul unor mandate pe siguranta nationala, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro.
Planul de preluare a controlului asupra serviciilor de informatii a fost enuntat inca din vara de politicieni liberali (vezi interceptarile din dosarul Curentul si Motorul) si de Vocea Rusiei.
INTERVIURILE HotNews.ro