În plină campanie de bombardamente de ambele părți, Teheranul anunță: Războiul „poate fi oprit cu ușurință, cu un singur telefon”
Diplomația cu Teheranul poate fi reluată „cu ușurință” dacă președintele american Donald Trump ordonă conducerii israeliene să înceteze atacurile asupra Iranului, a declarat vineri, pentru CNN, Majid Farahani, purtătorul de cuvânt al președinției iraniene.
„Iranul crede în dialogul civil”, a afirmat acesta. „Nu contează dacă este direct sau indirect”, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Președintele Trump poate opri cu ușurință războiul cu un singur telefon către israelieni”, a spus el, reiterând astfel poziția Iranului că negocierile sunt imposibile în timp ce bombele israeliene lovesc Iranul.
Farahani a adăugat că Iranul nu va fi de acord oprirea îmbogățirii uraniului – Teheranul insistând că programul său nuclear are scopuri pașnice –, dar a adăugat că sunt posibile concesii.
„Poate că poate fi mai mică (concesie, n.r.), dar nu o vom opri (îmbogățirea uraniului, n.r.)”, a mai spus el.
În ultimele zile, puterile europene s-au alăturat apelurilor americane și israeliene pentru interzicerea îmbogățirii uraniului, întărindu-și pozițiile cu privire la această chestiune-cheie. Franța a prezentat „o poziție clară privind îmbogățirea zero” (a uraniului), a precizat, vineri, pentru postul american de televiziune purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Christophe Lemoine.
Iranul afirmă că are nevoie de uraniu îmbogățit în scopuri pașnice, în timp ce produce cantități mari de material aproape de gradul în care poate fi utilizat pentru armament.
Decizia lui Trump de joi, de a deschide o fereastră de negociere de două săptămâni înainte de a decide asupra unui eventual atac militar asupra Iranului, a oferit o șansă mică, deși improbabilă, pentru un acord de pace între Iran și Israel.
La Geneva au loc discuții între miniștrii de externe din Iran, Franța și Germania, împreună cu șefa politicii externe a UE, prima întâlnire față în față de acest gen confirmată de la începutul conflictului.
După zile de mesaje din ce în ce mai agresive din partea administrației Trump, s-a deschis astfel posibilitatea ca acțiunea militară să poată fi evitată.
Într-adevăr, chiar tabăra lui Trump pare să fie profund divizată cu privire la oportunitatea unor atacuri directe împotriva Iranului, notează CNN.
„Dacă America se implică în război”, a spus Farahani, „există foarte multe opțiuni, și toate aceste opțiuni sunt pe masă”.
Dosarul nuclear iranian, discutat la Geneva
Întâlnirea la care participă miniștrii de externe din Iran, Franța, Germania, Regatul Unit, precum și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consacrată discutării viitorului programului nuclear iranian se desfășoară vineri la Geneva, după o săptămână de ostilități fără precedent între Israel și Iran, au relatat anterior agențiile EFE și Agerpres.
Miniștrii de externe din Germania (Johann Wadephul), Franța (Jean-Noel Barrot) și Regatul Unit (David Lammy), împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, au avut o întâlnire preliminară înainte de a se întâlni cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, care a avut, de asemenea, vineri, o intervenție în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU.
În intervenția sa din Consiliu, Abbas Araqchi a acuzat Israelul că a comis crime de război prin atacarea facilităților sale nucleare și a cerut comunității internaționale să acționeze pentru a „stopa această agresiune”.
„Lumea, toate statele și mecanismele Națiunilor Unite trebuie să își arate îngrijorarea și să acționeze imediat pentru a opri agresiunea, a pune capăt impunității și a face ca criminalii să răspundă pentru atrocitățile comise în regiunea noastră”, a subliniat șeful diplomației iraniene, care a acuzat, de asemenea, Israelul de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Araqchi a mai indicat în fața Consiliului, din care Israelul și SUA s-au retras la începutul anului, că agresiunea israeliană împotriva Iranului este „o încălcare clară a Cartei Națiunilor Unite și o provocare clară la adresa principiilor și normelor pe care această instituție le reprezintă”. De asemenea, a avertizat cu privire la „consecințele potențiale pentru sănătate și mediu” ce ar putea fi cauzate de atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare din cauza radiației.
În întâlnirea care a început vineri la Geneva, diplomația europeană încearcă să convingă regimul de la Teheran de necesitatea de a renunța la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele și atacurile cu drone între Israel și Iran continuă, ostilitățile fiind declanșate pe 13 iunie de Israel și justificate cu argumentul că se teme că Teheranul este aproape de a dispune de armament nuclear.
Surse iraniene au confirmat că pe agenda întâlnirii se află atât problema nucleară, cât și situația din Orientul Mijlociu, după începutul atacurilor Israelului.
Posibilitatea ca Statele Unite, aliatul Israelului, să intervină militar împotriva Iranului adaugă incertitudini acestei întâlniri, după ce Donald Trump a indicat joi că s-a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide dacă va interveni sau nu în conflict.
Araqchi a declarat vineri la televiziunea iraniană că a respins o cerere din partea SUA de a continua negocierile asupra programului nuclear iranian, care au început în luna aprilie, argumentând că nu există loc pentru astfel de discuții atât timp cât agresiunea israeliană continuă.
Într-o conferință de presă la Geneva, ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a subliniat că europenii ar trebui să adopte o „atitudine fermă” față de Iran, în care să ceară „încheierea definitivă a programului nuclear și demontarea arsenalului său de rachete balistice”.
Meron a criticat ONU pentru că dă în Consiliu prilejul să se exprime unei voci a „regimului radical iranian” și a insistat că „nu există absolut nicio posibilitate ca tot uraniul îmbogățit pe care îl deține (Iranul) să fie destinat unui uz civil”.
De asemenea, Meron a acuzat Teheranul că urmărește o capacitate de producție de peste 10.000 de rachete balistice cu rază lungă, „investind miliarde pentru a realiza acest lucru și a fi capabil să ajungă cu ele până în inima Europei”.
Israelul a lovit zeci de ținte din Iran, inclusiv un centru de cercetare militară în domeniul nuclear
Vineri, Forțele aeriene israeliene (IAF) au lovit zeci de ținte din Iran, inclusiv un centru de cercetare și dezvoltare a armelor nucleare din Teheran, potrivit DPA și AFP.
Conform unui mesaj pe Telegram al armatei, „peste 60 de avioane de luptă ale IAF” au lansat în cursul operațiunilor recente „aproximativ 120 de bucăți de muniție”.
Unul din obiectivele menționate de militarii din Israel este sediul din Teheran al SPND (acronim pentru Organizația pentru Inovații Defensive), instituția care răspunde de „cercetarea și dezvoltarea programului nuclear militar iranian”. Centrul lovit dezvolta „tehnologii și arme de vârf pentru capacitățile militare ale regimului” din Iran.
Israelienii au atacat de asemenea „mai multe situri industriale folosite pentru producția de rachete” din zona Teheranului, care constituiau un centru vital pentru ministerul iranian al apărării. Au fost bombardate „facilități de producție de componente pentru rachete și uzine care produc materii prime folosite la fabricarea motoarelor de rachete”.
Conflictul dintre Israel și Iran, constând în bombardamente reciproce, a intrat vineri în a opta zi.
Iranul, acuzat că a lansat o bombă cu dispersie
Iranul a lansat joi asupra Israelului o bombă cu dispersie – o rachetă cu submuniție care împrăștie mai multe bombe mici – pentru a face mai multe victime civile, au acuzat armata israeliană și ambasada statului evreu la Washington, conform Reuters și Agerpres.
„Astăzi (joi – n. red.) Forțele Armate Iraniene au lansat o rachetă care conținea submuniții cu dispersie asupra unei zone civile dens populate din Israel”, a afirmat reprezentanța diplomatică israeliană în SUA, într-un mail trimis Reuters.
Mesajul precizează că „armele cu submuniție sunt proiectate să se disperseze pe o arie largă și să maximizeze șansele unei lovituri dăunătoare” și acuză Iranul că „a tras intenționat asupra unor centre cu populație civilă și încearcă să maximizeze răul făcut civililor de acolo prin folosirea de muniții cu dispersie largă”.
Misiunea iraniană la ONU nu a răspuns imediat solicitării agenției Reuters de a comenta.
Presa israeliană a citat forțele armate, potrivit cărora încărcătura ofensivă a rachetei s-a deschis la o altitudine de aproximativ șapte kilometri, răspândind în jur de 20 de submuniții pe o rază de circa opt km, în centrul Israelului.
Una din submuniții a lovit o locuință în orașul Azor, provocând unele daune, a transmis Emanuel Fabian, corespondent militar al publicației Times of Israel. Nu s-au raportat victime.
Bombele cu dispersie sunt controversate deoarece împrăștie la întâmplare submuniții, dintre care unele pot rămâne neexplodate și pot face victime multă vreme după încheierea conflictului în care au fost lansate. Armata israeliană a difuzat un material infografic în care explică publicului pericolul munițiilor neexplodate.
Purtătorul de cuvânt al forțelor armate ale Israelului, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat într-o conferință de presă că „regimul terorist (iranian – n. red.) încearcă să facă rău civililor și a folosit chiar arme cu dispersie largă pentru a maximiza aria distrugerilor”.
Daryl Kimball, director executiv al grupului de promovare Arms Control Association (Asociația pentru controlul armamentelor) a afirmat că armele respective sunt cunoscute pentru „distrugerea pe arii mari, în special dacă sunt utilizate într-o zonă populată de civili, și se pot adăuga la muniția neexplodată rămasă din conflicte”. El a observat că, deși rachetele iraniene pot fi imprecise, Teheranul ar trebui să știe că munițiile cu dispersie „vor lovi ținte civile, mai degrabă decât ținte militare”.
Nici Iranul, nici Israelul nu au aderat la interdicția internațională privind producția, stocarea, transferul și utilizarea bombelor cu dispersie, act semnat în 2008 de 111 țări și 12 alte entități.
După o dezbatere prelungită, Statele Unite au furnizat în 2023 Ucrainei muniții cu dispersie pentru a fi lansate împotriva forțelor ruse de ocupație. Ucrainenii afirmă că și Rusia a lansat astfel de arme. Nici aceste trei țări nu sunt semnatare ale Convenției Împotriva Munițiilor cu dispersie.
INTERVIURILE HotNews.ro