În sfârșit, nu mai primesc cetățenie română cei care nu știu limba – miza mare a poveștii
O firmă de avocați mi-a trimis astăzi un mail care se numește: „S-au înnăsprit condițiile de obținere a cetățeniei române (statistică)”. „Înnăsprit”, scris exact așa, cu doi de „n”, deși corect este doar cu unul. O eroare scuzabilă, puteam s-o trec cu vederea. Dar nu am făcut-o pentru că este vorba exact despre limba română.
Știrea despre înăsprirea condițiilor era pusă exact la începutului e-mailului pe care l-am primit, semn că avem de-a face cu profesioniști: o nouă lege a impus „condiții mai stricte pentru obținerea cetățeniei române, precum certificarea competenței lingvistice în limba română și evaluarea riguroasă a integrării sociale a solicitanților”.
Pentru cei mai mulți oameni, care ar primi acest mail, precizarea referitoare la limbă nu are nicio relevanță. Pentru alții, însă, miza e uriașă.
Vizează fabricile de cetățenii românești
Este vorba despre toți cei implicați în procesul de redobândire a cetățeniei române în baza celebrului articol 11 din Legea 21 /1991. Acesta se referă la oamenii care s-au născut pe teritoriile pierdute de România în 1940 sau de descendenții acestora, până la gradul 3 (Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac). Prevederea s-a vrut o reparație istorică pentru victimele pactului Ribbentrop-Molotov.
HotNews a publicat o serie de investigații care au demonstrat însă cum această prevedere a dus la apariția unor adevărate fabrici de cetățenii române pentru ruși, ucraineni, moldoveni, belaruși și oameni din alte țări ex-sovietice. Cetățenia română deschidea poarta spre UE.
Se ajungea la peste 7.000 de euro
Mulți dintre ei și-au inventat pur și simplu descendența românească, au folosit acte contrafăcute de ei sau de diferite instituții publice, pentru a obține un pașaport UE. Prețul unei cetățenii românești pentru ucraineni era 3.500 de euro, pentru ruși de peste 7.000 de euro, arată investigațiile făcute de HotNews.
Toți acești oameni puteau primi cetățenie română fără să știe limba română. Doar cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință față de statul român, care puteau fi învățate pe de rost.
Ca să avem un ordin de mărime, într-un singur an, 30.000 de persoane au dobândit cetățenia română fără testul de limbă. Prin comparație, numărul celor care au devenit cetățeni români la cerere, prin toate celelalte metode prevăzute de lege, a fost de aproape trei ori mai mic.
Cât de fluent trebuie să fii
Noua lege a corectat, cel puțin teoretic, problema: toți cei care solicită redobândirea cetățeniei române în baza articolului 11 din Legea 21 /1991 trebuie să dovedească faptul că știu limba română, măcar la nivelul B1.
Acest nivel este unul mediu care presupune că persoana respectivă este capabilă să poarte o conversație, să se exprime oral și în scris, să utilizeze corect, în context, formele şi structurile gramaticale. Totodată, trebuie să răspundă la întrebări legate de informaţii personale şi domenii de interes, rostite clar şi într-un ritm normal, într-o limbă standard.
Legea prevede și excepții: cei care dovedesc că au urmat un liceu sau o facultate cu predare în limba română de cel puțin 3 ani (se aplică, în general, în cazul celor din Republica Moldova și Ucraina), cei care au fost cetățeni români până în 1940 (și și-au pierdut-o ca urmare a anexării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Bugeacului de către URSS) și persoanele trecute de 65 de ani.
O condiție pentru a intra în Visa Waiver
A fost o întreagă bătălie pentru a introduce limba română printre condițiile de obținere a cetățeniei române.
Un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției în acest sens a fost supus dezbaterii publice, iar cei care s-au opus ca limba română să fie printre condiții au fost avocați, dar și reprezentanți ai unor asociații de români din spațiul ex-sovietic.
Dacă în cazul avocaților explicația era că se temeau că-și vor pierde generoasa clientelă vorbitoare de limba rusă, mai greu de înțeles a fost opoziția unor reprezentanți ai românilor din Ucraina, de exemplu.
Oricum, în ultimul timp, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a tras frâna în ceea ce privește aprobarea dosarelor depuse pe articolul 11. A fost și o presiune internațională în acest sens, după cum a recunoscut la un moment dat fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu.
„Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice”, a declarat ministrul.
„În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situația a rămas neschimbată până în martie 2025, fiind depuse actual 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Această tendință de creștere a numărului dosarelor în așteptare și de scădere a ratelor de aprobare este influențată de modificările legislative recente, fiind introdus condiții mai stricte pentru obținerea cetățeniei română”, scrie în mailul primit de la firma de avocați „Pavel, Mărgărit și asociații”.
Unii vor pierde bani câștigați necinstit
Noua lege a cetățeniei române a fost promulgată de Ilie Bolojan pe 12 martie, acum mai bine de o lună. Onest, am ratat știrea. Mi-au semnalat-o avocații.
Sunt convins că unii vor pierde foarte mulți bani după ce statul român a închis, în sfârșit, această ușă pentru mulți cetățeni din fosta URSS, care au pus mâna pe un pașaport românesc fără să aibă acest drept.
Mai jos, puteți găsi două dintre investigațiile care ilustrează cel mai bine despre ce vorbim.
INTERVIURILE HotNews.ro