În timp ce accesul la servicii de sănătate sexuală e tot mai precar, România rămâne țara europeană cu cele mai multe mame minore

Aproximativ 35-40 de nașteri la 1.000 au fost de la femei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. De două ori mai mare decât media europeană, conform unui raport UNICEF din 2021. Ultimele statistici arătau că peste 7.000 de mame minore erau în România, iar cifrele nu reflectă întotdeauna realitatea. Colectarea lor diferă, de cele mai multe ori, de la o instituție la alta. 

Cercetarea realizată în România de ONG-ul Plan Internațional subliniază provocările de care se lovesc tinerii în a se informa și a-și proteja sănătatea sexuală și reproductivă.  

Finanțarea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, iar raportul evidențiază accesul limitat la servicii pentru sănătate sexuală, educația sexuală deficitară și provocările structurale din sistemul de sănătate.

Avortul refuzat la stat, dar făcut contra cost 

În ciuda faptului că avortul este legal în România, mulți medici refuză să-l efectueze în clinicile publice. O parte din aceștia justifică prin convingerile religioase, dar există cazuri în care medicii care invocă astfel de credințe se oferă apoi să efectueze avortul într-o clinică privată contra cost. 

Sunt concluziile raportului realizat în România, arătate însă de-a lungul timpului și în anchete jurnalistice care documentează accesul la avort în țară. Un avort în România poate să coste peste 4.500 de lei. Peste 80% din spitalele publice nu oferă servicii de avort, deși procedura este legală în România, se arată într-un raport publicat în martie 2024 de organizația Asociația Moașelor din România. Mai mult, 90% dintre spitalele și clinicile din România nici măcar nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii. 

Tinerii se informează mai mult despre sex de pe rețele sociale și din pornografie 

Raportul publicat de Plan International mai arată că tinerii primesc majoritatea informațiilor despre sex de la familii, de pe rețelele sociale, internet și de la colegi. Părinții sunt reticenți în a le vorbi copiilor despre aspectele de sănătate sexuală și reproductivă. 

Toate acestea împreună cu lipsa educației despre sănătatea sexuală îi lasă deseori pe adolescenți să cadă victime ale dezinformării și ale miturilor despre sex. La asta contribuie și influența tot mai mare a pornografiei disponibile la un click distanță pe internet.  

„Chiar dacă ne confruntăm cu o mulțime de obstacole în acest moment, când vine vorba de promovarea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive (SRHR) în România, majoritatea tinerilor doresc să aibă acces la educație sexuală cuprinzătoare. Este important ca fetele și băieții să învețe despre aceasta pentru a crea tendințe sănătoase în relații. De exemplu, băieții de până la 10 ani învață de pe internet că sexul înseamnă putere și cum să se asigure că femeile sunt supuse”, spune Daria Nițu, președinta Girl Up România, organizație care promovează drepturile fetelor, citată în raportul Plan International.

Sprijinul insuficient pentru mame și femeile din comunități vulnerabile 

Și sprijinul acordat mamelor este subfinanțat sau marcat de puternice constrângeri financiare sau chiar de convingerile unora dintre medici. 

Raportul arată că sprijinul prenatal și postpartum necorespunzător, medicalizarea nașterii și lipsa îngrijirilor pentru mamă scot în evidență nevoia de reforme cuprinzătoare pentru îmbunătățirea educației lucrătorilor din domeniul medical și furnizarea de îngrijire centrată pe pacient.

Câteva exemple doar de anul trecut: 

• O tânără de 24 de ani, de etnie romă, a fost lăsată să nască pe trotuarul din fața Spitalului de Urgență din Urziceni, județul Ialomița. Activiștii atrag atenția că pentru femeile rome accesul la servicii medicale este cu atât mai redus, cu cât provin din medii vulnerabile și sărace. 

• Alexandra, o femeie însărcinată, în vârstă de 26 de ani și mamă a trei copii, a murit la Maternitatea Botoșani, după 7 ore de dureri. Medicii nu au intervenit pe timpul nopții. Sute de oameni au protestat după moartea Alexandrei.
  
• O femeie de 42 de ani a murit la Spitalul de Urgențe din Piatra Neamț, după ce a ales să nască acasă, cu o moașă găsită pe internet. A suferit un șoc hemoragic. Fenomenul nașterilor acasă este în creștere în România, dar aduce cu sine riscuri enorme atât pentru mamă, cât și pentru copil. Autoritățile nu se uită însă spre aceste cazuri. 

Raportul indică discriminarea suplimentară întâmpinată de populațiile marginalizate, inclusiv de etnia romă, LGBTQI+, persoanele cu dizabilități și cele din zonele rurale. Normele de gen conservatoare amplifică aceste probleme.

Soluții

Cercetarea a fost făcută în ianuarie 2024, în urma a 22 de interviuri cu informatori – cheie și grupuri tematice din societatea civilă românească și părți interesate din sectorul public. Aceste discuții, împreună cu analiza literaturii de specialitate și consultările cu părțile interesate, au condus la următoarele constatări, notează raportul și posibile soluții. 

• Guvernul României să asigure accesul deplin la drepturile și serviciile de sănătate sexuală și reproductivă (SRHR) în conformitate cu legislația națională și standardele europene.

• Accesul la contracepție să fie garantat, și pentru grupurile marginalizate, pentru a preveni sarcinile nedorite, în special în rândul adolescentelor.
  
• Îmbunătățirea îngrijirii pre-, intra- și postnatale prin reforme educaționale și de instruire, asigurând îngrijiri cuprinzătoare și centrate pe pacient.
  
• Dezvoltarea de orientări și instruiri pentru personalul medical pe probleme de SRHR, incluzând îngrijirea victimelor violenței de gen și managementul clinic al violului.
  
• Autoritățile educaționale să introducă educația pentru sănătatea sexuală în școli și prevenirea violenței de gen în curricula școlară de la vârste timpurii.
  
• Dezvoltarea unei strategii de colectare centralizată și diseminare a datelor privind SRHR.
  
• Colaborarea între guvern, furnizorii de servicii SRHR și societatea civilă pentru a asigura accesul publicului la informații bazate pe fapte și drepturi, inclusiv prin site-uri online și resurse pentru părinți și tineri​​.