Cifra de afaceri din sectorul serviciilor de piață a scăzut cu aproape 10% în primele trei luni ale anului, arată un comunicat transmis miercuri de Statistică. De regulă, aceste cifre transmit un semnal mai amplu, pentru că sunt cele care scad primele.
Articolul le analizează pe domenii și explică ce înseamnă ele.
Datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) conturează scăderi consistente ale consumului de servicii în România.
În primul trimestru din 2026, vânzările cu amănuntul la modul general au scăzut în medie cu -5%, față de perioada similară din 2025. Aceasta a fost cea mai abruptă scădere după pandemia de COVID.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să citești mai multe despre contextul din spatele știrilor economice, te poți abona aici:
În luna martie 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 8,3% față de aceeași lună a anului trecut – iar seria ajustată sezonier arată că nu e vorba de un accident statistic, ci de o tendință reală de contracție: minus 7,3% față de martie 2025.
La coafor și pe activităţi de înfrumuseţare românii au cheltuit 385 milioane de lei, arată datele INS, transmise la solicitarea HotNews.
Aproape nimeni nu e nevătămat
Contracția nu este nouă. Graficul lunar al INS arată că, după un scurt interval de creșteri mici în primăvara și vara lui 2025, sectorul a intrat pe un tobogan al scăderilor din august încoace, ajungând la minus 7,3% în martie 2026 – cel mai slab rezultat din serie.
Dezagregarea pe sectoare relevă că aproape nimeni nu a scăpat nevătămat. Coafura și activitățile de înfrumusețare au pierdut 18,4% din cifra de afaceri în primul trimestru față de perioada similară a anului trecut – cea mai mare scădere înregistrată.
Jocurile de noroc și activitățile recreative au urmat cu minus 14,1%, iar hotelurile și restaurantele au scăzut cu minus 13,3%.
Singurul sector în creștere: turismul organizat
Excepția notabilă o reprezintă agențiile de turism și tur-operatorii, cu un avans de 15,1% în primul trimestru față de T1 2025 — poate cel mai sugestiv indicator al unui paradox: românii cheltuiesc mai puțin pe servicii cotidiene, dar continuă să călătorească. Sau cel puțin să rezerve prin agenții.
Aici intră și turismul de business, deplasările profesionale.
Comparația lunară oferă o rază de speranță superficială: față de februarie 2026, cifra de afaceri a crescut cu 4,6% în martie. Coafura a sărit cu 29,5% – în mare parte un efect sezonier asociat apropierii Paștelui și sezonului de nunți.
Aceste scăderi de cheltuieli sunt primul indicator al unei scăderi mai ample
Seria ajustată sezonier arată că, odată eliminat zgomotul calendaristic, volumul real a scăzut cu 0,9% față de luna anterioară. Creșterile de suprafață maschează o deteriorare continuă.
Trendul de contracție ridică semne de întrebare despre puterea de cumpărare reală a gospodăriilor românești. Serviciile de piață – de la frizerii la restaurante și hoteluri – sunt printre primele cheltuieli reduse atunci când bugetele de familie se strâng.
Dacă această comprimare reflectă o ajustare post-pandemică întârziată, o răcire structurală a cererii sau efectul inflației acumulate din ultimii ani rămâne de clarificat.
