In umbra crizei grecesti, economiile emergente se confrunta cu o vara dificila

In umbra crizei grecesti, care tine economistii si investitorii cu sufletul la gura, marile tari emergente se confrunta cu o vara dificila, intre prabusirea burselor chinezesti si criza din Brazilia, scrie AFP.

Puternica federatie a industriei germane (BDI) a recunoscut, intr-un comunicat legat de evolutiile din China, ca „societatile germane sunt pregatite pentru o incetinire a cresterii chinezesti, dar au fost surprinse de evolutiile extreme de pe pietele bursiere”.

Bursele din China au intrat in degringolada de la jumatatea lui iunie (-30% in trei saptamani), suferind o corectie foarte puternica dupa cresteri spectaculoase si lovind dur micii jucatori, care constituie majoritatea zdrobitoare a investitorilor, pe fondul incetinirii generale a economiei Chinei.

Marti, a fost randul Braziliei sa devina tinta agentiei Standard and Poor’s, care a apreciat ca datoria tarii se apropie din ce in ce mai mult de categoria „speculativa”.

Atacuri asupra monedelor nationale

Pe pietele valutare, ‘dizgratia’ economiilor emergente este generalizata: monedele Braziliei, Mexicului, Africii de Sud, Columbiei si Turciei sunt atacate si evolueaza la minimele ultimilor ani.

Aceste caderi sunt legate in mare masura sa reducerea cotatiilor materiilor prime, fie ca e vorba de hidrocarburi sau metale, afectand puternic exporturile tarilor emergente.

Saptamana trecuta, doi giganti ai industriei mondiale a mineritului, Anglo American si Lonmin, au anuntat concedierea a circa 10.000 de oameni in urmatorii doi ani.

Iar numerosi economisti cred ca intrarea in joc a Cubei si Iranului va complica si mai mult situatia a numeroase tari.

Christopher Dembik, economist la Saxo Banque, arata ca majoritatea economiilor emergente „nu au facut reformele structurale necesare, nu si-au diversificat industriile si nu au creat o societate reala de consum” pentru a amortiza socurile externe.

Economistul vede in degradarea perspectivelor tarilor emergente un fenomen de fond care nu se explica doar asteptata majorare a dobanzilor in SUA, care va atrage investitorii spre dolar.

In conditiile in care tarile dezvoltate au beneficiat de lungi perioade de prosperitate pentru a-si consolida modelele economice, Dembik apreciaza ca va fi „strict imposibil” pentru acestea sa urmeze acelasi model din cauza „precipitarii ciclurilor economice”, tot mai scurte deoarece sunt tot mai legate de versatilitatea pietelor financiare.

El arata insa ca Beijingul este un „caz aparte” si se declara optimist pe termen mediu si lung pentru China.

Sefa FMI, Christine Lagarde, a apreciat miercuri ca economica Chinei este „rezistenta si suficient de puternica pentru a suporta acest gen de variatii importante pe piete”.

Contra-mondializarea

Pentru Patrick Artus, economist la Natixis, „incetinirea foarte importanta a cresterii potentiale a Chinei (de la 8% pe an in perioada 2000 – 2010, la 3% pe an in anii 2020) va avea efecte considerabile, reducand cresterea mondiala cu un punct pe an”.

Ludovic Subran, economist sef la asiguratorul Euler Hermes, subliniaza slabiciunea persistenta a comertului international si vede indiciile unei „contra-mondializari”, a aparitiei de „fortarete” in Statele Unite si in Europe, unde activitatea economica isi revine fara insa ca tarile emergente sa beneficieze de ea. „Consumatorii europeni si americani nu vor sa salveze lumea, patriotismul economic si financiar creste”, spune el.

Subran reaminteste de asemenea constituirea in tarile emergente a unor curente de opinie publica mai atente la inegalitati, mai retincente la exploatarea resurselor naturale, care cer socoteala pentru reformele puse in practica si care schimba datele pentru guverne si pentru investitori. Chiar si in China, avertizeaza el: „Nu poti importa capitaluri, sa ai cadre formate in afara, fara sa importi si un pic de democratie”.