Incertitudine pe scena politică din Kosovo după alegerile parlamentare. După ce a ratat majoritatea, premierul Albin Kurti i-a numit „hoți” și „animale” pe cei din opoziție

Kosovo părea pe punctul de a intra într-o perioadă de incertitudine politică, luni, întrucât principalele partide politice au exclus posibilitatea de a forma o coaliție de guvernare după alegerile în care formațiunea de la putere nu a reușit să își asigure o majoritate parlamentară, relatează Reuters.

Vetevendosje, partidul prim-ministrului Albin Kurti, a obținut un scor de 41,1%, arată rezultatele oficiale după ce au fost numărate 97% dintre buletinele de vot.

În joc sunt viitorul politicilor kosovare din nordul divizat etnic și relațiile cu aliații săi tradiționali, UE și SUA, care și-au exprimat opoziția față de regimul lui Kurti.

Albin Kurti i-a jignit pe reprezentanții opoziției

Analiștii politici sunt de părere că actualul premier va fi nevoit să formeze o coaliție fie cu Partidul Democrat din Kosovo (PDK), formațiunea care s-a clasat pe locul 2 cu un scor de 22,2%, fie cu Liga Democrată din Kosovo (LDK), aflată pe locul 3, cu 17,8% din voturi.

Totuși, ambele scenarii par puțin probabile la momentul actual. În discursul victoriei, Albin Kurti, care încă de dinaintea alegerilor respinsese posibilitatea de a forma o coaliție, i-a numit pe cei din opoziție „animale” și „hoți” gata să facă un pact „cu diavolul” împotriva guvernului.

Liderul PDK, Bedri Hamza, a declarat că partidul său nu se va asocia cu Vetevendosje.

„Vor putere absolută”, i-a acuzat Hamza pe actualii guvernanți, luni, într-o conferință de presă.

El a sugerat că formațiunea pe care o conduce va încerca să formeze o coaliție, dar pentru un astfel de demers i-ar trebui să se alieze cu alte cel puțin trei partide mici.

LDK, partidul de pe 3, a precizat că așteaptă rezultatele finale înainte de a-și exprima poziția. Înainte de vot excludea o eventuală coaliție cu premierul Albin Kurti.

Kosovo, unde etnicii albanezi sunt majoritari, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, însă cinci state europene – România, Grecia, Spania, Slovacia și Cipru – nu o recunosc. România și Grecia contribuie cu trupe la misiunea KFOR a NATO din Kosovo.

Politica din Kosovo este în continuare dominată de relația cu Serbia vecină și cu etnicii sârbi pe care îi are în interiorul granițelor.

Politicile premierului kosovar l-au izolat de UE și SUA

Kurti, un naționalist albanez cu viziuni de stânga, a căutat să extindă controlul guvernului în nord, acolo unde trăiesc 50.000 de etnici sârbi, dintre care mulți refuză să recunoască independența Kosovo. Atitudinea premierului îi îngrijorează pe moderații care se tem de o eventuală recrudescență a violențelor etnice care au marcat zona în ultimii ani. Demersurile făcute de acesta pentru a reduce autonomia etnicilor sârbi l-au izolat de UE și SUA.

În 2023, UE a impus restricții economice pentru rolul guvernului kosovar în tensiunile cu etnicii sârbi, reducând finanțarea cu cel puțin 150 de milioane de euro.