Incursiune în lumea etnobotanicelor: „Din cauza stigmei legate de consumul de droguri, dacă pacientul moare acasă, familia va declara că a făcut un infarct”
Specialiștii avertizează că drogurile etnobotanice reprezintă un pericol mare și ascuns pentru tinerii din România, în condițiile în care statul nu găsește cele mai bune metode de a lupta cu acest flagel.
Consumul de droguri a crescut în România, iar după evenimentele din vară când doi tineri au murit de supradoză la festivalul de muzică Saga, politicienii au hotărât să facă lucrurile pe dos față de alte țări europene. Modalitatea prin care doi deputați PNL vor să rezolve o problemă gravă în societatea românească este prin înăsprirea pedepselor.
Una dintre criticile experților în domeniu este că aceste măsuri vor îndrepta consumatorii către noile substanțe psihoactive (NSP), dar nu vor scădea consumul.
Ultimul studiu al populației generale, General Population Survey (GPS), din 2019, arată că din ce în ce mai multă lume alege etnobotanicele în locul altor droguri. România este țara în care, în urmă cu trei ani, noile substanțe psihoactive au depășit consumul de canabis, aflându-se pe primul loc cu o prevalență a consumului de 6,3% în cazul populației generale.
Alex* a început să consume etnobotanice la 15 ani. Spune că a devenit dependent după prima doză, iar acum își dă seama că a avut sevraj încă de-atunci.
„Când am încercat prima oară, până am consumat iarăși simțeam emoții, transpiram în palme și îmi tremura corpul”.
Un an mai târziu abandona școala. La zece ani distanță, consideră că statul a neglijat complet experiența consumatorilor și le-a întins o capcană.
Etnobotanicele au reprezentat punctul de acces pentru restul drogurilor pe care le-a consumat de-a lungul vieții. Lucrurile au luat o întorsătură puțin diferită în timp, iar acum tânărul are și un diagnostic: schizofrenie paranoidă, cu discernământ.
A ajuns să nu mai consume abia la 24 de ani, după numeroase vizite la psihiatrie, unde își pierdea pe zi ce trece speranța că spitalele din țară îl vor face bine.
Dacă se oprește puțin și încearcă să facă o retrospectivă, își dă seama că lucrurile ar fi putut să arate diferit. Acum vede și soluții la ceea ce părea cândva o problemă greu de descifrat și își imaginează că totul s-ar fi putut rezolva dacă ar fi existat mai multe structuri de sprijin pentru dependenți și dacă statul ar fi gestionat diferit problema cauzată de legalizarea etnobotanicelor în 2010:
„Soluția pentru dependenții de azi care se confruntă cu stări psihoemoționale ar fi legalizarea marijuanei. Așa ar putea să fie înlocuite etnobotanicele de pe piața neagră. Să se treacă de la substanțe chimice la substanțe naturale. În plus, victimele societății ar trebui despăgubite măcar. Să nu fie desconsiderate sau abandonate prin spitale de psihiatrie, lăsate la voia sorții”, crede Alex.
Însă tânărul nu este singurul care a trecut prin astfel de situații. Într-un articol publicat de HotNews.ro am făcut publice experiențele mai multor tineri care au fost internați în spitalele de psihiatrie din țară, dar și legătura lor cu etnobotanicele sau cu noile substanțe psihoactive (NSP), cum sunt regăsite în rapoartele Agenției Naționale Antidrog (ANA) sau în alte documente oficiale.
De fapt, aceste substanțe nu au nimic natural în ele, așa cum sugerează denumirea colocvială de „etnobotanice”. Sunt droguri sintetice „produse în laboratoare clandestine, neavând indicație pentru uz uman.
Așadar, ele sunt undeva la limita legalității. Nici măcar nu sunt vândute pentru a fi folosite de către oameni”, explică medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, coordonator al clinicii „NO Addict”.
România declară război drogurilor, dar ce face cu etnobotanicele?
În vara anului 2022, după ce doi tineri au murit de supradoză la Saga Festival, autoritățile române au fost forțate să privească realitatea în ochi și să ia măsuri pentru a stopa creșterea consumului de droguri.
Chiar dacă reacția inițială, venită din partea ANA, părea să fie una bazată pe educație și prevenție, lucrurile au luat-o ușor la vale în lunile care au urmat. Publicații internaționale arătau cum „România declară război drogurilor, după moartea unui tânăr la un festival”.
Și aveau dreptate. Un proiect legislativ, inițiat de deputații PNL Ioan Cupșa și Laurențiu Dan Leoreanu, își propunea să rezolve problema care exista deja de ceva vreme în societatea românească.
Soluția, potrivit textului propunerii legislative, este legată de înăsprirea pedepselor pentru consumatori. Astfel, ar dispărea pedeapsa alternativă a amenzii pentru consum de droguri și ar fi înlocuită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, asta dacă nu vorbim de droguri de mare risc.
Singura problemă cu acest text de lege, așa cum explică și medicul primar în boli infecțioase, cu competență în medicina adicțiilor Adrian Octavian Abagiu, ar fi faptul că statul reacționează exact pe dos față de alte țări europene și riscă să trimită mulți tineri după gratii.
Tot ceea ce vor rezolva aceste pedepse va fi să orienteze consumatorul și mai tare către aceste substanțe, care sunt mult mai greu de depistat și mult mai accesibile.
Pe lângă asta, o altă problemă este vârsta de debut, care este una fragedă. Sunt persoane care au început să consume la 12 ani, potrivit ANA, iar acest lucru se traduce în din ce în ce mai mulți pacienți care se prezintă la spitalele de psihiatrie cu tulburări psihice grave sau după ce au consumat etnobotanice combinate cu alte substanțe, fără să știe ce efecte pot avea.
Lucrurile acestea ar putea fi rezolvate prin implementarea unor cursuri în școli, chiar de la vârsta de 9-11 ani, spune doctorul Abagiu:
„Când le-am spus de treaba asta, au zis că e prea devreme. Păi cum e prea devreme, dacă statistica Agenției arată că încep consumul de la 12-14 ani? Educația se poate face explicându-le cum acționează drogurile. Da, e posibil ca prima dată să te simți „uau”, dar după e greu să scapi de ele. Trebuie învățați părinții, pentru că s-a dovedit că dependența nu apare la oricine încearcă, ci la cei însingurați ”.
În anul 2021, au fost raportate 593 de cazuri de urgențe medicale cauzate de consumul de NSP dintr-un total de 1742 de urgențe, potrivit datelor primite de la ANA în urma unei solicitări. Deci, 34% din totalul pacienților care s-au prezentat cu o problemă la spitalele de psihiatrie au consumat etnobotanice.
Chiar dacă ultimul raport al ANA arată că, din cauza pandemiei, s-a observat o scădere a numărului de urgențe cauzate de NSP, realitatea din teren dovedește că lucrurile stau mai rău decât o arată cifrele.
Sursa: Agenția Națională Antidrog
„Realitatea ne arată că se consumă în continuare, se consumă multe, iar asta în special în zona de tineri. Pacienții se prezintă cu tulburări grave, tulburări de comportament importante, psihoze, halucinații, o parte dintre ei mimează cumva chiar o schizofrenie sau o stare psihică alterată sever”, spune Ovidiu Alexinschi.
Lipsa de educație și prevenție în domeniu îi face pe tineri, și nu numai, să fie vulnerabili la aceste substanțe, fiindcă sunt mult mai ieftine (10-30 lei/plic) și au efecte halucinogene foarte puternice. Totuși, riscul de supradoză există și în cazul pliculețelor cumpărate la zece lei de pe dark web, explică Octavian Abagiu.
Datele referitoare la numărul deceselor asociate consumului de etnobotanice în România sunt greu de adunat.
„Tocmai pentru că este o stigmă legat de consumul de droguri, dacă pacientul moare acasă de supradoză, familia va declara că a făcut un infarct. Deci sunt foarte mult subdeclarate”, adaugă doctorul.
Acest lucru se observă și în rapoartele și în datele existente în acest sens. În ultimii cinci ani, NSP au fost raportate în trei din cele 179 de decese asociate consumului de droguri, potrivit ANA. În toate aceste cazuri, decesele au fost clasificate ca fiind indirect asociate cu consumul de etnobotanice.
Sursa: Agenția Națională Antidrog
Drogurile sintetice nu sunt un pericol doar pentru sănătatea mintală a consumatorilor. În contextul creșterii consumului noilor substanțe psihoactive, se înregistrează un număr din ce în ce mai mare de cazuri cu infecție HIV.
Cel mai recent raport european privind drogurile arată că, în perioada 2017-2020, în România, exista o prevalență mai mare de 20% a anticorpilor împotriva HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile.
De asemenea, România raportează 1,9 cazuri de diagnosticări cu HIV asociate cu consumul de droguri injectabile raportate la un milion de locuitori. Media la nivel european este de 1,3.
„Opiaceele sau heroina stau în corpul meu 8-10 ore, astea obișnuite. Și atunci mă mai injectam abia peste opt sau nouă ore. În răstimpul acesta, chiar dacă foloseam seringa după cineva care e bolnav de HIV, infecțiozitatea virusului scădea mult și aveam șanse să nu mă infectez după el.
Ei, legalele le fac din oră în oră, câte puțin, și atunci dacă iau după o oră seringa, sigur mă îmbolnăvesc”, explică doctorul Adrian Octavian Abagiu de la centrul ARAS, înființat la inițiativa Asociației Române Anti-SIDA.
Producătorii de droguri sintetice, mereu cu un pas înainte. Statul rămâne în urmă
Aceste noi substanțe nu doar că sunt accesibile tuturor, pentru că sunt foarte ieftine, dar pot fi o opțiune foarte bună ca să nu fii prins. Din cauza numărului ridicat de substanțe noi care apar, statul rămâne.
„EMCDDA-ul, comisia de control a drogurilor și a problematicii legate de droguri, a folosit sistemul de alertă rapidă (early warning system) să strângă ce substanțe se găsesc pe piață. În medie, apar în continuare în jur de 70 de substanțe noi pe an, pentru că studiile au arătat că durează o zi să faci un nou drog. Durează doi ani să o scoți în afara legii”, explică dr. Abagiu.
Asta înseamnă că, în teorie, există o perioadă de timp în care aceste substanțe sunt legale. Problema aceasta domină peisajul drogurilor încă din 2010, de când au fost legalizate așa-numitele „magazine de vise”.
S-a încercat de-a lungul timpului ca NSP să fie scoase și considerate ilegale, însă nu s-a putut face asta, adaugă doctorul.
O propunere legislativă, inițiată de deputata USR Lavinia Corina Cosma în 2019, ar putea reincrimina deținerea de etnobotanice. Totodată, se urmărește creșterea pedepselor în ceea ce privește traficul de droguri, dar nu se modifică pedepsele în cazul consumului. Momentan, proiectul așteaptă să fie dezbătut la Camerei Deputaților.
Pe lângă faptul că apar din ce în ce mai multe substanțe noi, ele sunt greu de detectat. Pentru a vedea dacă e vorba despre o substanță nouă, este nevoie de echipamente scumpe.
„Lucrurile sunt foarte complexe și pericolul este faptul că nici nu pot fi depistate de testele de droguri uzuale. Ies negativ. Vedem inclusiv în trafic câte probleme sunt. E evident că unele persoane au anumite tulburări, dar testele ies negative. Poliția nu are decât teste de alcool sau pentru drogurile obișnuite”, spune psihiatrul Ovidiu Alexinschi.
Pedepsele mai grave ne pot duce înapoi în 2010
Laurențiu-Dan Leoreanu, unul dintre inițiatorii propunerii legislative care dorește să pedepsească consumul de droguri cu închisoarea, a declarat pentru HotNews.ro că a redactat acel text de lege după ce a văzut o știre la tv despre un tânăr dependent care și-a omorât mama.
În timp ce unii parlamentari îi văd pe dependenți drept infractori, în clinica ARAS de la institutul Matei Balș, doctorul Abagiu are altă părere:
„Dependența este o boală cronică a creierului, așa cum diabetul e o boală cronică a pancreasului. Definiția spune că este o boală cronică psihosocială. Deci hai să facem la fel, să-i băgăm și pe diabetici la pușcărie dacă fac insulină. Tot o boală cronică e”.
Soluțiile ar trebui să se axeze mai degrabă pe prevenție și educare. Totodată, ar trebui să crească interesul față de dezvoltarea sectorului de sănătate mintală. Ar trebui reluată strategia națională de sănătate mintală și creată o subordine fie în cadrul Ministerului Sănătății, a Guvernului sau a prim-ministrului, spune psihiatrul Alexinschi.
Momentan la nivelul țării, problema dependenței este gestionată de Ministerul de Interne prin intermediul ANA. Aici, crede psihiatrul, ar trebui să se producă o schimbare, pentru că Agenția nu poate gestiona partea medicală. Există spitalele de psihiatrie, care însă nu fac tot timpul față, iar tinerii se feresc să ajungă acolo.
„Plus că ei (consumatorii) sunt luați în evidență de structuri care aparțin Ministerului de Interne, iar asta încurcă foarte mult, inclusiv partea de adresabilitate. Vă dați seama că nimeni, niciun tânăr nu și-ar dori să fie într-o bază de date a unei structuri ce aparține de Ministerul de Interne, dacă e legat de consumul de substanțe.
O bună parte dintre ei sunt chiar pacienți cu tulburări psihice. Și asta complica și mai mult lucrurile. De ce să fie asistați într-o structură nesanitară, ca să spunem așa?”, spune Alexinschi.
Nota autoarei: Numele tânărului a fost schimbat, la cererea lui, pentru că nu dorea să își împărtășească public experiențele.
INTERVIURILE HotNews.ro