Independență, da, dar când? Alegeri parlamentare în Groenlanda, unde una din mize este stabilirea momentului ruperii de Danemarca fără a cădea în brațele lui Trump

Locuitorii Groenlandei vor vota marți în cadrul unor alegeri generale în care una dintre mize este stabilirea momentului în care se vor rupe legăturile cu Danemarca, actuala putere tutelară, fără a cădea în brațele lui Donald Trump, scrie France Presse.

Insistența uneori amenințătoare a președintelui american de a intra în posesia Groenlandei a dat un impuls aspirațiilor de independență în rândul celor 57.000 de locuitori ai teritoriului, dintre care mulți spun că nu vor să fie nici danezi, nici americani, ci groenlandezi.

„Donald Trump a reînviat într-un fel chestiunea independenței”, explică politologul Maria Ackrén de la Universitatea Groenlandei.

Independența, unul din subiectele principale ale campaniei electorale

„Nu este nimic nou pentru groenlandezi (…) dar acum le dă factorilor de decizie și politicienilor din Groenlanda impulsul de a atinge poate obiective care nu au fost posibile până acum”, a declarat ea pentru AFP.

Prin urmare, acest subiect a ocupat un loc important în campania electorală, alături de teme precum educația, afacerile sociale, turismul și pescuitul, 90% care reprezintă exporturile insulei.

Aproape toate partidele politice doresc ca imensul teritoriu înghețat, de 50 de ori mai mare decât Danemarca, dar de 100 de ori mai puțin populat, să-și ia soarta în propriile mâini.

Numeroasele macarale care se înalță deasupra capitalei Nuuk atestă modernizarea rapidă a teritoriului, care a lăsat însă o parte a populației, în marea ei majoritate inuiți, dependentă de vânătoare și pescuit.

Vizibilă cu ochiul liber, problemele sociale se reflectă și în statistici: una dintre cele mai ridicate rate de sinucidere din lume, mai multe avorturi decât nașteri, o speranță de viață mai mică de 70 de ani pentru bărbați…

Ruperea de Danemarca: Cât mai repede sau pe termen mai lung?

În timp ce dorința de independență este larg împărtășită, grupările politice care își dispută cele 31 de locuri din Parlament diferă în ceea ce privește calendarul: cât mai repede sau pe termen mai lung?

Printre cei mai nerăbdători, partidul naționalist Naleraq (opoziție), care a fost foarte vizibil în timpul campaniei, solicită o demarare rapidă a procesului de independență. La scrutinul precedent din 2021, formațiunea a obținut 12 % din voturi.

„Interesul pe care îl vedem, nu doar din partea Statelor Unite, ci din întreaga lume, (…) lucrează în favoarea noastră”, a declarat pentru AFP Juno Berthelsen, unul dintre cei mai importanți candidați ai săi.

Independență? „Putem îndrăzni să prezicem că se va întâmpla într-unul sau două cicluri electorale” de câte patru ani fiecare, spune el. Dar „va depinde de modul în care vor decurge negocierile dintre Groenlanda și Danemarca”.

Colonizată de danezi în urmă cu mai bine de trei secole, insula arctică a obținut autonomie în 1979, dar nu are încă nicio putere asupra funcțiilor sale suverane (afaceri externe, apărare etc.).

De la adoptarea unei legi în 2009, groenlandezii au posibilitatea de a iniția singuri procesul de independență, care presupune negocierea unui acord cu Copenhaga, care trebuie apoi aprobat printr-un referendum în Groenlanda și un vot în Parlamentul danez.

Groenlanda are nevoie mai întâi să se poată auto-susține

Cei doi piloni ale coaliției existente, Inuit Ataqatigiit (IA, partidul de stânga-verde al premierului Mute Egede) și Siumut (partidul social-democrat), sunt în general mai puțin grăbite, chiar există diviziuni interne.

În opinia lor, teritoriul trebuie în primul rând să atingă un grad de viabilitate economică, în condițiile în care ajutorul anual de aproximativ 530 de milioane de euro plătit de Copenhaga reprezintă o cincime din PIB-ul său.

„Discuțiile privind independența sunt încă pe masă. Este obiectivul final pentru mulți dintre noi în Groenlanda, dar este la 10, 20 sau mai mulți ani distanță”, spune Aaja Chemnitz, membru al AI și unul dintre cei doi reprezentanți ai Groenlandei în parlamentul danez.

„Este important să vorbim despre dezvoltarea economică a Groenlandei și să vedem cum o vom face într-un mod mult mai durabil”, spune ea.

Liderul Siumut, Erik Jensen, ministrul de finanțe demisionar, este deranjat de faptul că problema independenței le-a eclipsat, cel puțin în presa străină și daneză,pe cele legate de viața de zi cu zi a oamenilor.

Independența „este, de asemenea, un aspect important al programului nostru, dar aici, în Groenlanda, toată lumea vorbește despre sănătate, școli și creșe”, a declarat el pentru AFP.

„Lumea nu este un loc foarte sigur în acest moment”

Pe străzile bătute de vânt din Nuuk, locuitorii sunt împărțiți între dorința de a fi proprii lor stăpâni și realismul economic.

„Bineînțeles că vrem să fim independenți de Danemarca, pentru că suntem considerați cetățeni de mâna a doua”, spune Peter Jensen, un antreprenor. Dar, prin subvențiile sale, metropola „ne-a ținut în această «închisoare»”.

Exploatarea resurselor minerale ale insulei, adesea prezentată ca o nouă trambulină financiară, este încă la început.

„În primul rând, trebuie să ne gândim cum putem deveni autosuficienți în ceea ce privește alimentele și combustibilul, deoarece tot ceea ce avem provine din străinătate”, spune Ole Moeller, director al unei companii de transport.

„Dar, după cum putem vedea, lumea nu este un loc foarte sigur în acest moment”, a adăugat el.