„Indicii de fapte penale”: Cât mai are de plătit statul către UniCredit din datoria pentru licențe Microsoft în instituții publice

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a comunicat către HotNews.ro suma pe care o mai are de plătit ca penalități de întârziere către UniCredit pentru licențele Microsoft în instituțiile publice: peste 15,5 milioane de euro. Amintim că statul a ajuns să aibă de plătit de 3 ori mai mult, după ce în noiembrie 2020 a pierdut definitiv procesul în care a cerut suspendarea plății tranșelor pe anii 2014 și 2015 din acest contract. Pentru această pagubă, Curtea de Conturi a decis în acest an să sesizeze organele de urmărire penală.

În ciuda solicitării făcute în toamna anului trecut de ministrul PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) nu a primit fonduri de la buget pentru plata datoriei către UniCredit, care în toamna anului trecut ajunsese la peste 22,5 milioane de euro, după cum a scris atunci în exclusivitate HotNews.ro.

Statul mai are de plătit peste 15,5 milioane de euro din această datorie

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a precizat acum, la solicitarea HotNews.ro, că în luna decembrie a anului trecut a reușit să mai achite o parte din această datorie, respectiv peste 7,06 milioane de euro.

Banii au fost plătiți „din economiile bugetului de venituri și cheltuieli al ADR”.

Drept urmare, suma rămasă de plată pentru datoria către UniCredit depășește 15,5 milioane de euro.

• „În bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2024 ADR nu are sume alocate, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României a solicitat fonduri la fundamentarea bugetului.
• Precizăm faptul că la data de 18.12.2020, debitul principal a fost achitat. 
• Astfel, odată ce debitul principal a fost achitat, cuantumul penalităților de întârziere stabilit de instanță rămâne neschimbat, legislația în vigoare nepermițând aplicarea cumulată de penalități.
• Autoritatea pentru Digitalizarea României a preluat datoria la data înființării, atât debitul principal, cât și dobânzile și penalitățile, motiv pentru care ADR nu avea ce demersuri să întreprindă pentru a nu crește datoriile”, subliniază oficialii ADR.

VEZI – EXPLICAȚIILE ADR PRIVIND DATORIA CĂTRE UNICREDIT

Cum s-a triplat datoria statului. Curtea de Conturi a decis să sesizeze organele de urmărire penală

• Totul a început în urmă cu 10 ani, în decembrie 2014, în plin scandal de corupție la achiziția de licențe Microsoft în instituții publice, fostul ministru PSD al Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, în prezent ministru al Transporturilor în Guvernul Ciolacu, a cerut în instanță suspendarea plății a peste 22,1 milioane de euro pe motiv că acest contract ar fi oneros.
• Este vorba de controversatul contract dintre Ministerul Comunicațiilor și D-Con.Net AG, care a fost cesionat în 2009 către UniCredit Bank.
• Suma de peste 22,1 milioane de euro reprezenta tranșele pe 2014 și 2015 aferente unui act adițional încheiat în anul 2013, la acordul-cadru din anul 2004 (n.r.- acord semnat cu Microsoft în Guvernul Năstase).
• Printr-o decizie definitivă și executorie, Curtea de Apel București a decis în 18 noiembrie 2020 să admită recursul făcut de UniCredit în privința plăților pe care le are de făcut statul (prin ADR, în locul fostului Minister al Comunicațiilor) în contul licențelor Microsoft.
• Statul a fost obligat să plătească pe lângă suma restantă de 22,1 milioane de euro și penalități de întârziere la plata celor două tranșe până la 10 ianuarie 2017, și în continuare până la data plății efective a debitului principal, respectiv până la data de 18 decembrie 2020.

Statul a ajuns să plătească de trei ori mai mult. În decembrie 2020 a achitat suma de 22,1 milioane euro (debitul principal pentru cele 2 tranșe restante). Ulterior, în 2021 și 2022 a achitat alte peste 23 milioane de euro penalități de întârziere până la data de 10 ianuarie 2017. În 2023, când Curtea de Conturi a făcut un audit financiar pe anul 2022, ADR mai avea de achitat peste 22,5 milioane de euro, penalități de întârziere din 10 ianuarie 2017 până în decembrie 2020, când s-a achitat debitul principal.

Curtea de Conturi spune, într-un raport de audit publicat în data de 15 mai 2024, că „există indicii privind săvârșirea unor fapte penale” pentru că în perioada 2014-2020 „nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului”.

Opt miniștri PSD, PNL și independenți au condus instituția în această perioadă. HotNews.ro a solicitat Curții de Conturi, în data de 4 iunie 2024, să explice ce măsuri a luat dincolo de a constata după 10 ani că „există indicii de săvârşire a unor fapte penale”. Cu atât mai mult cu cât această situație privind posibile fapte penale nu se regăsește printre cazurile despre care Curtea de Conturi spune că a sesizat organele competente în anul 2023.

Curtea de Conturi a răspuns solicitării HotNews.ro, în data de 18 iunie, precizând că „pentru faptele consemnate în raportul de audit a aprobat în acest an sesizarea organelor de urmărire penală”.

Pe de altă parte, raportul de audit a fost scos de pe site-ul web al instituției. Cu privire la acest aspect, Curtea de Conturi a precizat, în data de 1 iulie, că „având în vedere sesizarea organelor de urmărire penală pentru faptele consemnate în urma misiunii de audit la Ministerul Digitalizării, raportul de audit financiar aferent anului 2022 la această instituție a fost inactivat până la finalizarea cercetării penale”.

„Există indicii privind săvârșirea unor fapte penale”

Curtea de Conturi a publicat recent un raport de audit pe anul 2022 la Ministerul Digitalizării și câteva dintre instituțiile din subordine, printre care și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Raport de audit la MCID pe anul 2022 Descarcă

Una dintre principalele probleme identificate este prejudicierea bugetului cu sume semnificative în urma acestui litigiu pierdut definitiv de stat în decembrie 2020.

• „Am constatat că în perioada scursă între data scadenței celei de a doua tranşe (n.a. 31 octombrie 2014) şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile (n.a. 18 noiembrie 2020), nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, prejudiciindu-se bugetul statului cu sume semnificative, fără analiza cauzelor şi împrejurărilor care au condus la plata acestei sume și fără ca, în funcție de rezultatul acestei analize, să se stabilească persoanele răspunzătoare”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Deși se cunoștea cuantumul semnificativ al penalităților, statul n-a încercat soluționarea amiabilă a litigiului

Inspectorii Curții de Conturi trec în revistă cât a plătit și cât mai are de plătit statul în urma acestui litigiu și avertizează că „nu au existat demersuri de soluționare alternativă a acestui litigiu” timp de 6 ani, în perioada 2014-2020.

• „Cu toate că se cunoştea cuantumul semnificativ al penalităților şi perioada scursă de la scadență, nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, în sensul încercării unei negocieri rezonabile cu creditorii asupra valorii penalităților de întârziere, în vederea diminuării sau a stopării curgerii acestora, astfel încât să se reducă impactul asupra bugetului de stat.
• În consecinţă, pe lângă suma de 22.169.451,72 euro (restanță debit principal), s-au plătit penalități în sumă de 23.025.625 euro, la care se adaugă obligația de plată în sumă de 22.588.042,25 euro, care reprezintă penalități restante.
• Având în vedere cele de mai sus, considerăm faptul că în perioada scursă între data scadenței celei de a doua tranșe şi data hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, prejudiciindu-se bugetul statului cu sume semnificative, astfel că există indicii de săvârşire a unor fapte penale”, notează Curtea de Conturi.

HotNews.ro a solicitat Curții de Conturi să explice ce măsuri a luat dincolo de a constata după 10 ani că „există indicii de săvârşire a unor fapte penale”. Cu atât mai mult cu cât această situație privind posibile fapte penale nu se regăsește printre cazurile despre care Curtea de Conturi spune că a sesizat organele competente în anul 2023.

Până luni, 17 iunie 2024, Curtea de Conturi nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro, însă raportul de audit a dispărut de pe site. HotNews.ro a salvat însă documentul și îl atașăm la acest articol.

Ce oameni au condus Ministerul Comunicațiilor în perioada 2014-2020

Primul ministru al Comunicațiilor care a refuzat plata tranșei a doua pentru licențele Microsoft a fost Răzvan Cotovelea, care a condus această instituție în perioada 25 februarie 2014-16 decembrie 2014.

Motivul invocat de Cotovelea a fost că a cerut DNA să-i spună dacă există o extindere a verificărilor în cadrul investigației privind licențele Microsoft pentru a nu favoriza un prejudiciu suplimentar.

În plus acesta a spus că a demarat o anchetă internă privind respectarea condițiilor contractuale ale actului adițional încheiat în anul 2013 la acordul cadru din anul 2004.

Potrivit anchetatorilor DNA, contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnarii unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Sorin Grindeanu a preluat conducerea Ministerului Comunicațiilor în 16 decembrie 2014 și el a decis ca Ministerul să ceară în instanță suspendarea acestor plăți.

• „În urma unei analize interne asupra contractului pentru licențe Microsoft am găsit lucruri care ne îndreptățesc să cerem în instanță suspendarea plăților, un alt motiv fiind și faptul că dacă nu plătim tranșele se percep penalități”, declara în ianuarie 2015 Sorin Grindeanu.

După Sorin Grindeanu, la conducerea Ministerului Comunicațiilor s-au perindat oameni din toata sfera politică, atât PSD, PNL cât și independenți din Guvernul Cioloș, respectiv:

• Marius Bostan: noiembrie 2015-iulie 2016
• Delia Popescu: august 2016-ianuarie 2017
• Augustin Jiannu: ianuarie 2017-iunie 2017
• Lucian Șova: iunie 2017-ianuarie 2018
• Petru Bogdan Cojocaru: ianuarie 2018-noiembrie 2018
• Alexandru Petrescu: noiembrie 2018-noiembrie 2019
• Lucian Bode: noiembrie 2019-decembrie 2020

„Cartoful fierbinte” al datoriei de 22,5 milioane de euro, pasat de la Sebastian Burduja la Bogdan Ivan

HotNews.ro a scris în premieră în vara anului trecut că UniCredit a obținut în instanță decizie de executare silită și somează Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) să plătească datoria. O astfel de somație a fost trimisă chiar în luna august 2022, când ministru al Digitalizării era Sebastian Burduja (PNL).

Între cele două părți sunt negocieri în prezent, dar Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este ordonator terțiar de credite, în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), și pentru aprobarea bugetului are nevoie de avizul acestui Minister.

În septembrie 2023, noul ministru PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, a dezvăluit pentru HotNews.ro suma de 22,5 milioane de euro pe care o mai are de achitat stat în acest litigiu. Ivan a spus atunci că a cerut alocarea acestor bani la rectificarea bugetară, rectificare care însă nu a mai avut loc.