Îndoieli și semne de întrebare. Trump schimbă macazul în războiul din Ucraina, însă ce înseamnă planul său
Noul plan al președintelui american Donald Trump de a trimite armament Ucrainei și amenințarea simultană a acestuia cu impunerea de sancțiuni „severe” împotriva partenerilor comerciali ai Rusiei reflectă o schimbare dramatică a poziției sale față de războiul din Ucraina, dar propunerile liderului republican lasă neclare o serie de detalii esențiale, remarcă marți The New York Times (NYT), într-o analiză dedicată anunțului „major” făcut la Casa Albă în urmă cu o zi.
Luni, în Biroul Oval, într-o conferință de presă susținută alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a afirmat că sistemele antirachetă Patriot și alte arme „de ultimă generație” vor fi transferate „rapid” către Ucraina, care are nevoie urgentă de mai multe echipamente militare pentru a respinge invazia Rusiei și a se apăra împotriva bombardamentelor aeriene care au crescut în intensitate și amploare în ultimele săptămâni.
Președintele Trump a spus că Statele Unite vor vinde aceste arme țărilor europene din cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO), care le vor expedia apoi Kievului sau le vor folosi pentru a înlocui armele pe care le trimit țării devastate de război din stocurile lor existente.
Însă oficialii Pentagonului (Departamentul american al Apărării) au declarat ulterior că multe detalii sunt încă în curs de a fi puse la punct.
Experții pun la îndoială credibilitatea amenințării lansate de Trump, că va impune tarife de 100% partenerilor comerciali ai Rusiei (China fiind cel mai important dintre aceștia), dacă președintele Vladimir Vladimirovici Putin nu va accepta un armistițiu în războiul din Ucraina, în termenul-limită de 50 de zile dat luni de șeful Casei Albe.
„Hibele” din amenințările lui Trump
Amploarea comerțului reciproc dintre China și Rusia – aproape 250 de miliarde de dolari pe an, inclusiv importuri uriașe de petrol – înseamnă că punerea în aplicare a amenințării l-ar arunca pe Trump într-o confruntare directă cu Beijingul.
Analiștii afirmă că este puțin probabil ca președintele american să riște o nouă confruntare cu a doua economie mondială din cauza Ucrainei, o țară despre care spune de mult timp că nu este vitală pentru interesele Statelor Unite.
Trump este, de asemenea, cunoscut pentru stabilirea unor termene pe care nu le respectă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la intenția lui de a acționa propriu-zis în cazul în care termenul de 50 de zile pe care l-a stabilit pentru liderul de la Kremlin expiră.
Declarațiile lui Trump au fost bine primite în Ucraina și de susținătorii săi de la Washington, care se temeau, în urmă cu doar câteva luni, că președintele american era pregătit să abandoneze apărarea Ucrainei împotriva Rusiei.
Dar, după ani în care l-a curtat pe Putin ca aliat, notează NYT, Trump a ajuns să-l considere pe liderul rus principalul obstacol în îndeplinirea promisiunilor sale de a pune rapid capăt războiului.
Senatoarea Jeanne Shaheen din New Hampshire, lidera democraților din Comisia pentru Relații Externe, a lăudat schimbarea de atitudine a lui Trump: „Decizia de astăzi (luni, n.r.) de a trimite baterii Patriot suplimentare în Ucraina, posibilă datorită investițiilor semnificative ale partenerilor noștri europeni, va salva nenumărate vieți ucrainene de asaltul îngrozitor al lui Putin”.
Noua abordare, concepută de liderii NATO și aprobată de Trump săptămâna trecută, ilustrează modul în care Rutte și colegii săi au descifrat „codul” în care gândește și acționează Trump și au găsit o modalitate de a colabora productiv cu președintele SUA, mai scrie publicația americană.
În timpul primului său mandat, Trump a criticat în repetate rânduri NATO și a chiar meditat asupra retragerii SUA din alianța militară.
„Trebuie să vă spun că Europa are mult spirit pentru acest război”, a spus Trump luni. „Când m-am implicat pentru prima dată, nu credeam că este așa, dar este”, a adăugat el.
Planul prezentat luni sugerează, de asemenea, că eforturile concertate ale Europei de a schimba atitudinea lui Trump față de Ucraina și președintele acesteia, Volodimir Zelenski, au câștigat teren. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean, calificându-l drept insolent și nerecunoscător în timpul nefastei întâlniri televizate din Biroul Oval, din luna februarie, dar de atunci Trump pare că și-a reparat în mod evident relația cu Zelenski.
De asemenea, Trump a fost mulțumit de acceptarea de către Ucraina, în aprilie, a acordului de împărțire a bogățiilor sale minerale cu Statele Unite. Iar luni a vorbit despre „curajul extraordinar” al Ucrainei în lupta împotriva Rusiei.
La fel ca acordul privind „pământurile rare” ale Ucrainei, planul anunțat luni de Trump se potrivește naturii sale tranzacționale și promite sume uriașe pentru Statele Unite, care vor proveni din achiziționarea de arme americane de către aliații din Europa. De asemenea, îl protejează pe președintele american, care a contestat mult timp numeroasele transferuri de arme și bani către Ucraina efectuate de administrația Biden, în fața acuzațiilor că ar schimba cursul și ar arunca mai mulți bani în război.
Presa de stat rusă s-a grăbit să promoveze ideea pericolului politic în care se află Trump: „Dacă Trump cedează neoconservatorilor în privința Ucrainei, baza MAGA îl va îngropa ca pe Biden 2.0”, a titrat un articol de pe site-ul Sputnik, finanțat de Kremlin.
Dar multe depind de ceea ce înseamnă cu adevărat cuvintele lui Trump, mai notează NYT.
„Se vor achiziționa echipamente militare în valoare de miliarde de dolari din Statele Unite. Acestea vor fi distribuite rapid pe câmpul de luptă”, a declarat Trump luni. O parte din noul ajutor militar ar putea începe să sosească în „câteva zile”, a adăugat el.
Livrările către Ucraina vor include sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot fabricate în SUA, a precizat liderul american. Ucraina are deja câteva sisteme Patriot, dar a cerut mai multe, pe fondul escaladării atacurilor aeriene rusești.
Trump a mai spus că există „câteva țări” care dețin sisteme Patriot și care le-ar dona Ucrainei, apoi aceste vor cumpăra altele noi din Statele Unite. Dar el nu a identificat aceste țări.
Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că atât Germania, cât și Norvegia sunt pregătite să cumpere sisteme Patriot pentru efortul de război al Ucrainei, dacă Trump va aproba acest lucru.
Avantajele lui Putin
Jennifer Kavanagh, cercetătoare principală la Defense Priorities, un grup de reflecție care pledează pentru o politică militară restrânsă în străinătate, a declarat că Putin a respins propunerile de pace ale SUA, deoarece „nu este pregătit să înceteze luptele”.
„El consideră, în opinia mea, că Rusia are avantajul pe câmpul de luptă și că Statele Unite sau Europa nu pot face prea multe pentru a-l presa sau a-i impune costuri semnificative”, a spus ea. „Este puțin probabil ca acordarea unui ajutor suplimentar Ucrainei să schimbe în mod semnificativ echilibrul militar, iar Putin este pregătit să suporte costurile sancțiunilor suplimentare”, a arătat cercetătoarea.
Kavanagh, care consideră că strategia SUA de a înarma Ucraina pe termen nelimitat „nu este sustenabilă”, a adăugat că dimensiunea stocurilor de arme existente în Europa și Statele Unite limitează cantitatea care poate fi trimisă Ucrainei în viitorul apropiat. Europa, a cărei bază industrială de apărare este mult mai mică decât cea a Americii, poate comanda arme noi, dar livrările ar putea să nu ajungă decât peste luni sau ani.
Multe aspecte ale amenințărilor economice ale lui Trump sunt, de asemenea, neclare, inclusiv cât de plauzibile sunt acestea.
Deși Trump a declarat că este pregătit să impună tarife de 100% atât Rusiei, cât și partenerilor săi comerciali după 50 de zile fără un acord de încetare a focului, tarifele directe asupra importurilor americane din Rusia nu ar avea un efect semnificativ asupra economiei ruse.
Statele Unite au importat doar aproximativ 3 miliarde de dolari în produse rusești în 2024, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al SUA. Cea mai mare parte a acestei sume este reprezentată de exporturile rusești către America care au fost considerate esențiale, inclusiv îngrășăminte, fier, oțel și uraniu pentru reactoarele nucleare americane. Nu este clar dacă Trump intenționează să limiteze acest comerț. La rândul lor, Statele Unite exportă doar 500 de milioane de dolari în bunuri către Rusia.
Amenințarea lui Trump de a impune tarife „secundare” oricărei țări care face comerț cu Rusia ar putea avea un impact mult mai mare, în special în ceea ce privește sectorul energetic al Rusiei. Economia rusă a rezistat sancțiunilor severe în mare parte datorită exporturilor continue de petrol și gaze către țări care nu fac parte din regimul de sancțiuni condus de Occident.
China și India, în special, sunt un adevărat „colac de salvare”, profitând de prețurile mai mici la energie pe care Rusia le poate practica de când și-a pierdut cumpărătorii occidentali, după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Ambele țări investesc anual echivalentul a zeci de miliarde de dolari în vistieria Kremlinului.
India ar putea avea posibilitatea de a reduce importurile: în prezent, importă aproape 40% din petrolul său din Rusia, dar înainte de 2022, această cifră era de doar 1%. Dar Rusia este un partener comercial important pentru Beijing și, chiar înainte de 2022, ea reprezenta peste 15% din importurile de petrol ale Chinei.
Edward Fishman, fost oficial al Departamentului de Stat și expert în sancțiuni împotriva Rusiei, a remarcat că Trump a renunțat deja o dată la amenințarea cu tarife de peste 125% asupra exporturilor chineze.
„Dacă scopul este reducerea exporturilor de energie ale Rusiei, nu va funcționa”, a scris el, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.
Mulți aliați apropiați ai SUA, inclusiv Japonia și Uniunea Europeană, au, de asemenea, relații comerciale importante cu Rusia.
Donald Trump știe, de asemenea, că reducerea drastică a exporturilor de energie ale Rusiei ar determina creșterea prețurilor mondiale la petrol, ceea ce îi va afecta pe consumatorii americani la pompa de benzină, va zgudui piețele financiare internaționale și va stimula inflația generală.
Promisiunea Trump de a acorda ajutor suplimentar vine în contextul unei ofensive terestre rusești îndelungate și lente în estul Ucrainei și al bombardamentelor nocturne cu sute de drone și rachete rusești în toată țara. Atât atacurile de lungă distanță, cât și luptele în tranșee au devenit mai sângeroase în acest an, chiar și după începerea negocierilor de încetare a focului, potrivit datelor Națiunilor Unite privind numărul de civili morți și estimărilor analiștilor privind victimele militare.
În cele mai recente avansuri ale sale, armata rusă, în lupte violente purtate în râpe și păduri de stejari, a avansat șase mile (aproape 10 kilometri) în adâncimea teritoriului Ucrainean, în regiunea nord-estică Sumî, înainte de a se opri în mare parte. Rusia a întărit, de asemenea, încercuirea parțială a două orașe, Pokrovsk și Kostiantynivka, din estul Ucrainei, în ultimele luni.
De asemenea, armata rusă a crescut în acest an numărul de drone kamikaze și „momeli” lansate zilnic, ceea ce a creat o nevoie urgentă în Ucraina de drone interceptoare, rachete lansate de pe umăr, precum Stinger, și rachete aer-aer pentru avioanele de vânătoare F-16, pentru a doborî dronele.
Sistemele Patriot sunt rezervate pentru rachetele balistice rusești cu viteză mare și sunt singura apărare împotriva acestui model rus lansat în mod regulat asupra Kievului și a altor ținte.
Deși Kavanagh nu se așteaptă ca ultimatumul lui Trump să schimbe calculele Putin, ea a spus că termenul limită de 50 de zile al președintelui american va coincide cu sosirea toamnei și sfârșitul ofensivei rusești de vară.
„Cred că ar putea exista o fereastră pentru negocieri” după încheierea ofensivei, a arătat ea.
Kremlinul a reacționat cu răceala la ultimatumul lui Trump
Marți, Kremlinul a reacționat cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa lui Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recentele decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, au relatat anterior Reuters, AFP și Agerpres.
„Declarațiile președintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal președintelui Putin”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Desigur, avem nevoie de timp pentru a analiza ceea ce s-a spus la Washington”, a spus el, adăugând că „dacă președintele Putin va considera necesar, el va comenta”.
„Se pare că această decizie luată la Washington, în țările NATO și direct la Bruxelles va fi percepută de Kiev nu ca un semnal în favoarea păcii, ci ca un semnal de continuare a războiului”, a criticat Peskov în timpul briefingului său zilnic.
Rusia, a precizat Dmitri Peskov, așteaptă „propuneri din partea ucraineană” pentru o a treia rundă de discuții, după două sesiuni fără prea multe rezultate la Istanbul. „Rămânem pregătiți”, a spus el. Data pentru cea de-a treia rundă de negocieri între Ucraina și Rusia nu a fost pentru moment stabilită.
Putin, care a vorbit cu Trump la telefon de cel puțin șase ori în acest an, nu a comentat încă public afirmațiile lui Trump.
Alți oficiali ruși au fost mai direcți
Dar alți doi înalți responsabili ruși au fost însă mult mai direcți. Fostul președinte Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscovei nu-i pasă de „ultimatumul teatral” al lui Trump, în timp ce un diplomat rus de rang înalt, Serghei Riabkov, a sugerat că a da ultimatumuri Moscovei este inacceptabil și inutil, conform Reuters.
Trump, care spune că vrea să fie considerat drept un „pacificator”, a afirmat că dorește să pună capăt războiului, pentru care spune că SUA au cheltuit deja 350 de miliarde de dolari, însă s-a declarat luni „dezamăgit” de Putin.
Donald Trump și-a exprimat în special frustrarea din cauza faptului că „discuțiile” cu Putin despre pace au fost adeseori urmate de atacuri ale Rusiei asupra marilor orașe ucrainene și a indicat că Washingtonul dorește să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului prin trimiterea de mai multe arme Ucrainei.
„Nu vreau să spun că e un asasin, dar e un tip dur”, a spus Trump despre Putin, în conferința din Biroul Oval, referindu-se la fostul președinte american Joe Biden, care l-a numit pe liderul rus „ucigaș” într-un interviu din 2021.
Potrivit Financial Times, Trump ar fi încurajat în mod privat Ucraina să-și intensifice loviturile în profunzimea teritoriului rus, mergând până într-acolo încât l-a întrebat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski dacă ar putea lovi Moscova dacă SUA i-ar furniza arme cu rază lungă de acțiune.
Trump a declarat pentru BBC că „nu a terminat” cu Putin și că este de părere că un acord de pace în Ucraina este posibil.
Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul țării între separatiștii susținuți de Moscova și forțele ucrainene. Statele Unite afirmă că 1,2 milioane de oameni au fost răniți sau uciși în război.
La Moscova, televiziunea de stat și-a deschis marți buletinele informative cu subiectul înaintării trupelor ruse în Ucraina, unde controlează puțin sub o cincime din teritoriu, și cu un atac al unei drone ucrainene asupra Rusiei, soldat cu 18 răniți.
Kommersant, unul dintre cele mai respectate ziare din Rusia, l-a evocat pe „Iulius Cezar” al lui William Shakespeare în titlul de pe prima pagină pentru a sugera o trădare: „Și tu, Trump – principalul pacificator în conflictul ucrainean – te-ai alăturat «partidului războiului»?!”.
Putin a declarat în repetate rânduri că este gata să facă pace – dar în condițiile sale – și că nu are rost să se discute despre o încetare a focului până când nu sunt stabilite detaliile despre cum ar arăta eventuala pace. Kremlinul respinge orice fel de încetare a focului prelungită, întrucât consideră că aceasta ar permite forțelor ucrainene să se înarmeze.
La Washington, un oficial de la Casa Albă a insistat că intenția lui Trump este de a impune „tarife de 100% Rusiei” și sancțiuni secundare altor țări care cumpără petrol din Rusia dacă nu se ajunge la un acord de pace în termenul de 50 de zile.
Optzeci și cinci din cei 100 de senatori americani au cosemnat un proiect de lege care i-ar da lui Trump puterea de a impune tarife vamale de 500% oricărei țări care ajută Rusia.
Pe lângă India și China, și Turcia este un principal cumpărător de țiței rusesc, iar Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume.
Beijingul, care a afirmat marți că China și Rusia trebuie „să-și consolideze sprijinul reciproc”, a criticat o „coerciție care nu duce nicăieri” venită din partea Washingtonului.
Trump a insistat luni că echipamente militare „în valoare de mai multe miliarde de dolari” vor fi livrate Ucrainei.
Rutte a precizat ulterior că Germania, Regatul Unit, Finlanda, Canada, Norvegia, Suedia și Danemarca se vor număra printre țările care le vor cumpăra.
Danemarca și Olanda au transmis marți la Bruxelles că sunt pregătite să participe la planul lui Donald Trump. Dar rămâne de văzut cât timp le va lua țărilor europene să expedieze aceste arme Ucrainei, vizată zilnic de atacuri rusești, notează Reuters.
INTERVIURILE HotNews.ro