Sari direct la conținut

Industria rămâne sub linia de plutire pentru a 19-a lună consecutiv. Redresarea depinde de cererea externă și de Germania

HotNews.ro
Fabrică din industria textilelor. Fotografie de Ekaterina Poltorachienko / Dreamstime
Fabrică din industria textilelor. Fotografie de Ekaterina Poltorachienko / Dreamstime

2026 a început slab, potrivit indicelui PMI pentru industria prelucrătoare calculat de BCR România. Acesta a scăzut ușor la 48,1 în ianuarie 2026, comparativ cu 48,9 la sfârșitul anului 2025, ceea ce semnalează o scădere accelerată a condițiilor din industria prelucrătoare, ele rămânând sub pragul neutru pentru a 19-a lună consecutiv.

Cu excepția producției, care a înregistrat o îmbunătățire relativă, toate celelalte componente au avut o contribuție direcțională negativă în această lună. Cererea externă continuă să fie un factor cheie pentru atingerea creșterii producției interne. Datele rapide pentru indicele PMI pentru industria prelucrătoare HCOB Germania au arătat că indicele a crescut ușor în ianuarie la 48,7, atingând un maxim al ultimelor 3 luni . Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania.

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare (Purchasing Managers’ Index) este unul dintre cei mai urmăriți indicatori economici, pentru că oferă un semnal timpuriu despre direcția economiei — cu mult înainte să apară datele oficiale de producție sau PIB.

Pe scurt: PMI spune dacă economia accelerează sau frânează, în timp real.

Ce este PMI, pe înțelesul tuturor

PMI este un indicator lunar, bazat pe un sondaj în rândul managerilor de achiziții din industrie. Ei sunt întrebați dacă, față de luna precedentă:

  • producția a crescut, a stagnat sau a scăzut
  • comenzile noi sunt mai multe sau mai puține
  • exporturile merg mai bine sau mai rău
  • angajările cresc sau scad
  • livrările furnizorilor sunt mai rapide sau mai lente
  • stocurile cresc sau se reduc

Răspunsurile sunt transformate într-un scor între 0 și 100. Pragul-cheie: 50

PMI se citește foarte simplu:

  • peste 50 → industria este în expansiune
  • sub 50 → industria este în contracție
  • 50 → stagnare

Cu cât PMI este mai departe de 50, cu atât semnalul este mai puternic.

De ce e atât de important

  • Este un „radar” al economiei. PMI apare la începutul fiecărei luni, înaintea majorității statisticilor oficiale. De aceea este folosit ca indicator anticipativ.
  • Arată ce urmează, nu ce a fost Datele de PIB spun ce s-a întâmplat acum 2–3 luni. PMI arată ce se întâmplă chiar acum în fabrici.
  • Contează pentru bănci centrale și piețe. Băncile centrale, investitorii și guvernele urmăresc PMI pentru a evalua riscul de recesiune, presiunile inflaționiste și dinamica ocupării forței de muncă

În 2025, producția industrială a încheiat probabil al treilea an consecutiv de contracție, conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică. Această valoare este în concordanță cu indicatorii PMI.

Privind media mobilă pe 12 luni , producția industrială se situează la -0,8% față de anul precedent, la 25 noiembrie , în timp ce industria prelucrătoare se situează la -0,9% față de anul precedent, arată BCR într-o notă de analiză transmisă luni HotNews. „Având în vedere așteptările mediului extern, ar trebui să observăm o îmbunătățire în 2026 și am putea ajunge ca producția industrială să-și recapete un anumit ritm de creștere. Cererea externă rămâne un factor cheie pentru industria prelucrătoare internă. Se așteaptă ca investițiile substanțiale în securitate ale UE și stimulentul fiscal al Germaniei pentru cheltuielile cu infrastructură și apărare să stimuleze producția industrială europeană”, notează autorii analizei.

Principalele probleme raportate au fost reducerea cererii, parțial datorată prețurilor mai mari pe fondul creșterilor de taxe, și insuficiența forței de muncă care a restricționat producția în unele cazuri.

Comenzile noi au înregistrat un ritm accelerat de scădere în ianuarie. Constrângerile bugetare din partea clienților, parțial datorate prețurilor mai mari, au fost raportate ca fiind principalele motive ale acestei mișcări.

Comenzile de export au urmat, de asemenea, un model similar, sugerând că mediul extern a rămas nefavorabil. Concurența puternică și cererea scăzută au stat la baza acestei schimbări.

Ca urmare a cererii scăzute susținute, indicele așteptărilor viitoare ale afacerilor a continuat să scadă, atingând un nou minim din sondaj, deși a rămas peste 50. De remarcat este faptul că 42% dintre companiile chestionate se așteaptă la o producție mai mare în anul următor. Se pare că cererea scăzută continuă să fie principala problemă pentru industria prelucrătoare internă și ar trebui să fie doar o chestiune de timp până când va avea loc o inversare a tendinței.

Și ocuparea forței de muncă a scăzut luna aceasta, principalele probleme fiind raportate ca fiind o combinație între numărul insuficient de locuri de muncă și dificultățile în găsirea de lucrători calificați. Restanțele de producție au continuat să scadă, reflectând cererea slabă, în timp ce scăderea stocurilor de produse finite este probabil mai degrabă rezultatul unei cantități mai mici de muncă efectuate decât al creșterii vânzărilor.

Tendința cantităților de achiziții și a stocurilor de achiziții indică aceeași poveste privind cererea scăzută. Timpii de livrare ai furnizorilor au continuat să se prelungească în ianuarie din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a disponibilității limitate.

Atât creșterea prețurilor la intrări, cât și la ieșiri s-a accelerat în ultima lună. Acest lucru era de așteptat, având în vedere creșterea accizelor care a avut loc în această lună. Acest șoc ar trebui să fie tranzitoriu și legat în principal de taxe mai mari, dar au existat unele rapoarte privind creșterea costurilor materiilor prime, ceea ce ar putea fi mai îngrijorător dacă va persista. O parte din creșterea prețurilor la intrări a fost transferată către clienți.

INTERVIURILE HotNews.ro