Infecția cu rotavirus nu este o enterocolită ușoară! Semnele bolii, explicate de pediatru: „În formele severe, deshidratarea apare repede și necesită adesea tratament în spital”

Infecțiile cu rotavirus apar tot mai des vara, chiar și în vacanțe, iar semnele pot fi înșelătoare. Febră mare, vărsături, scaune apoase – mulți părinți cred că e vorba doar de „o enterocolită ușoară”. Dar rotavirusul, o infecție extrem de contagioasă, circulă și vara și poate duce rapid la deshidratare severă, mai ales la copiii sub 5 ani. Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru cu competență în endocrinologie pediatrică și urgențe, vorbește despre semnele de alarmă, metodele de prevenție și de ce vaccinul poate salva zile întregi de spitalizare, inclusiv în sezonul cald.

Rotavirusul este una dintre cele mai frecvente cauze de gastroenterită severă la copiii mici. Este un virus extrem de contagios, care se transmite pe cale fecal-orală – prin mâini murdare, obiecte contaminate, alimente sau apă infectată. Iar copiii sub 5 ani sunt cei mai vulnerabili, mai ales cei sub 2 ani, din cauza riscului mare de deshidratare prin vărsături și diaree frecventă.

Din vacanță, direct la urgență – semnele unei infecții severe

Deși rotavirusul este mai activ în lunile reci, dr. Raluca Bidiga atrage atenția că a observat tot mai multe cazuri vara, inclusiv în vacanță: „Îmi amintesc un caz al unui copil de 6 ani, adus la urgențe direct din vacanță, după două zile de diaree (avea aproximativ 10 scaune apoase/zi), vărsături repetate și febră de 40 – 40.3 grade care nu scădea cu toate măsurile corecte de altfel, pe care le încercaseră părinții până în acel moment.”

Copilul avea ochi încercănați, gura uscată, era apatic, iar pulsul – slab. Diagnosticul a fost clar: deshidratare severă prin infecție cu rotavirus. A fost internat și rehidratat intravenos timp de 3 zile. A fost un caz fericit, cu recuperare completă, spune medicul, dar nu toate se termină așa, din păcate.

Când trebuie să te îngrijoreze simptomele

Nu toate episoadele de diaree la copii sunt severe. Uneori, o enterocolită ușoară trece cu lichide și repaus alimentar. Însă pediatrul Bidiga diferența clară: „O enterocolită ușoară permite copilului să se hidrateze și să mănânce. În schimb, în formele severe, indiferent de etiologie (virala, bacteriana, parazitara, etc), deshidratarea apare repede și necesită adesea tratament în spital.”

Semnele de alarmă includ:

• letargie sau somnolență accentuată
• gura și buze uscate
• lipsa lacrimilor
• scăderea accentuată a cantității de urină
• vărsături frecvente, imposibil de controlat
• febră mare care nu răspunde la tratament
• dureri abdominale intense

De ce este riscul mai mare vara

„Vacanțele, creșele, piscinele, locurile de joacă – toate sunt medii unde virusul se poate transmite ușor. În plus, căldura accelerează deshidratarea”, atrage atenția medicul pediatru.

Infecția nu este doar neplăcută. În unele cazuri, poate avea efecte sistemice (n.red.: poate afecta întregul organism, nu doar sistemul digestiv, ducând la deshidratare severă, dezechilibre electrolitice sau reacții autoimune).

„Episodul de diaree severă poate duce la malabsorbție temporară, pierderi proteice și dezechilibre electrolitice (n.red.: modificări ale nivelului de săruri esențiale pentru funcționarea corpului)”, spune Dr. Bidiga.

Infecțiile virale timpurii pot influența riscul de diabet autoimun

Cercetările recente sugerează că anumite infecții virale din primii ani de viață, inclusiv cu rotavirus, ar putea contribui la apariția unor boli autoimune, cum este diabetul de tip 1.
„Studiile experimentale au arătat că anumite tulpini de rotavirus pot declanșa un răspuns imun care vizează celulele beta pancreatice prin mecanisme de mimetism molecular”, explică dr. Raluca Bidiga.

Adică, sistemul imunitar al copilului, în loc să atace doar virusul, ajunge să confunde celulele producătoare de insulină din pancreas cu agenți patogeni și le distruge. Acest fenomen poate duce, în timp, la instalarea diabetului zaharat de tip 1 – o boală autoimună incurabilă care necesită tratament zilnic cu insulină.

Un studiu publicat de Perrett și colaboratorii în 2019 arată că, în Australia, după introducerea vaccinării împotriva rotavirusului, s-a observat o scădere semnificativă a incidenței diabetului de tip 1 la copiii vaccinați.

Cum ne protejăm în vacanță

Vacanțele cu copiii sunt momente de bucurie, dar pot deveni rapid stresante dacă apare o infecție digestivă. Temperaturile ridicate, mesele luate în oraș, cazarea în spații comune și contactul cu alți copii – toate cresc riscul de contaminare cu rotavirus. De aceea, măsurile de igienă nu trebuie neglijate, chiar dacă suntem în concediu și tentația de a „lăsa garda jos” e mare.

Dr. Raluca Bidiga atrage atenția că multe infecții apar tocmai în timpul vacanțelor, mai ales când cei mici sunt expuși la surse necunoscute de apă sau mâncare ori petrec timp în spații aglomerate, cum sunt piscinele, locurile de joacă sau resorturile all-inclusive.

„Igiena riguroasă rămâne una dintre cele mai bune forme de protecție, mai ales în cazul copiilor mici care duc mâna la gură foarte frecvent și nu pot respecta singuri regulile de prevenție,” subliniază medicul pediatru.

Recomandările Dr. Bidiga pentru familiile aflate în vacanță:

• Spălați frecvent mâinile, mai ales înainte de masă și după folosirea toaletei (și la adulți, nu doar la copii)
• Folosiți apă îmbuteliată pentru bebeluși și copii mici, inclusiv la prepararea formulei de lapte
• Evitați alimentele lăsate la cald sau cele care nu sunt preparate termic (precum fructele gata tăiate din restaurante sau deserturile cu ou crud)
• Igienizați jucăriile și obiectele pe care copilul le atinge și le bagă în gură, mai ales în medii colective
• Folosiți dezinfectant pe bază de alcool atunci când nu aveți acces la apă și săpun
• Evitați contactul apropiat cu alți copii bolnavi sau care prezintă simptome (febra, tuse, diaree) chiar dacă părinții lor spun că „e doar ceva ușor”

Un plus de grijă în aceste zile poate însemna o vacanță fără drumuri la spital și fără zile pierdute din cauza febrei și deshidratării.

Vaccinul anti-rotavirus: când, cum și de ce

Vaccinul anti-rotavirus este opțional în România, dar recomandat. Se administrează oral, în 2 sau 3 doze (în funcție de tip), începând cu 6 săptămâni de viață, și trebuie completat înainte de 6 luni.

„Este bine tolerat de majoritatea copiilor. Dar, ca la orice medicament, există contraindicații (rare) și reacții adverse (de obicei, minore), de aceea se administrează la recomandare și sub supraveghere medicală”, precizează medicul.

Copil vaccinat vs. copil nevaccinat: care este diferența?

„Copiii vaccinați pot face infecția, dar de obicei formele sunt mai ușoare, mai scurte și fără a fi nevoie de spitalizare. Copiii nevaccinați au un risc crescut de deshidratare severă, spitalizare și complicații, mai ales în primii 2 ani de viață”, rezumă medicul pediatru.

Important: dacă perioada optimă de vaccinare (6-24 săptămâni) a fost depășită, vaccinul nu mai este recomandat, din cauza riscului teoretic de invaginare intestinală (n.red.: formă de obstrucție intestinală în care o parte din intestin pătrunde în altă porțiune vecină).

5 mituri mituri frecvente despre rotavirus și vaccin – și ce spune medicul

De-a lungul timpului, în jurul rotavirusului și al vaccinului s-au conturat numeroase idei greșite sau interpretări incomplete, transmise din părinți în părinți, din grupuri online sau din lipsa de informare corectă. În realitate, infecția cu rotavirus este una dintre cele mai comune cauze de internare la copiii mici, iar complicațiile apar frecvent în lipsa tratamentului sau a unei monitorizări atente.

Dr. Raluca Bidiga explică de ce unele convingeri sunt periculoase și ce ar trebui să știe părinții:

„Infecția cu rotavirus e întotdeauna ușoară.”
Fals. Chiar dacă mulți copii trec prin forme ușoare, nu toți au norocul acesta. „Anual, mii de copii sunt internați pentru complicații.” Iar în cazurile cu deshidratare severă, intervenția medicală rapidă este esențială pentru a preveni dezechilibre periculoase.

„Mai bine facem boala decât vaccinul.”
Ideea că boala naturală e mai „educativă” pentru sistemul imunitar este înșelătoare. „Boala naturală nu conferă imunitate perfectă și presupune riscuri”, spune dr. Bidiga. De altfel, după o infecție naturală, copilul poate face din nou boala, iar fiecare episod crește riscul de afectare intestinală sau de malabsorbție.

„Vaccinul e periculos, dar infecția nu.”
Aceasta este una dintre cele mai răspândite temeri. Însă vaccinurile trec prin ani de cercetare, testare și monitorizare continuă. „Vaccinul este supus unor teste riguroase și monitorizare post-comercializare”, subliniază medicul. Spre deosebire de o infecție severă, vaccinul are un profil de siguranță foarte bun, iar reacțiile adverse sunt, în general, ușoare și tranzitorii (febră, iritabilitate, disconfort digestiv temporar).

Aceste mituri persistă adesea dintr-o grijă autentică a părinților. Dar când alegem să ne informăm din surse medicale corecte, putem lua decizii care să protejeze sănătatea copilului nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung.