Inflația rămâne foarte sus, la 9,6%. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,62%, față de 9,69 în decembrie 2025, a anunțat luni Institutul Național de Statistică. Începând cu luna ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC (indicii prețurilor de consum), acestea scumpindu-se cu 2,6% față de decembrie.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 9,62%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 11,59%.

În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 9,99%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,86%.

Unde au fost cele mai mari scumpiri

• La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost în acest interval la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 24,66%.
• Fructele proaspete s-au scumpit cu 17,14% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 12,75%.
• Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 13,83%.
• Alte creșteri substanțiale se constată și la laptele de vacă, 10,95%, la pâine, 9,91%, și la carnea de bovine, 11,99%. Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 13,06%.
• La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,37%, iar cel al vinului cu 6,16%. Altă majorare importantă a tarifelor se constată și la carnea de pasăre, 8,91%, la ulei, 10,52%, la citrice, 8,38%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 4,32%.

Există și reduceri de preț, comparativ cu ianuarie 2025 la unele produse alimentare cum ar fi la cartofi (-10,77%), la legume și conserve de legume (-0,47%), la fasole boabe și alte leguminoase (-3,52%), la făină (-0,92%) și mălai (-1,19%).

O scădere de până la un procent față de anul trecut la perioadă se consemnează la zahăr, tariful diminuându-se în acest caz cu 0,22%.

În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în ianuarie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele de igienă și cosmetică, cu 17,75% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 16,84%.

Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparații auto, 14,67%, serviciile de confecţionat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, 14,87%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,27%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 13,16%, transportul urban și-a majorat tariful cu 11,23%, iar cel interurban rutier cu 8,28%. Singura scădere de preț în această categorie a fost înregistrată în cazul tarifelor serviciilor poștale, care s-au diminuat față de anul anterior la perioadă cu 3,44%.

Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din ianuarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.

Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (15,61%), la cărți, ziare, reviste (10,10%), detergenți (9,10%), tutun și țigări (7,25%). Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile în ianuarie cu 4,09%, iar combustibilii cu 3,46%. În perioada ianuarie 2026 – ianuarie 2025, spre deosebire de lunile anterioare, nu s-au înregistrat scăderi de preţ la mărfurile nealimentare.

Jocurile de noroc sunt incluse din această lună în calculul inflației

Începând cu luna ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC, acestea scumpindu-se cu 2,6% față de decembrie, a transmis luni INS.

În ianuarie – iunie 2025, Institutul Național de Statistică a transmis, la solicitarea HotNews, că românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc: pariuri sportive, loterii, cazinouri online.  

Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Altfel spus, suntem de 10 ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică.

Primul semnal de alarmă a fost tras în iunie 2024 de către Florian Neagu, directorul Direcţiei stabilitate financiară din BNR, care a spus că cele mai multe tranzacții online făcute de cetățenii români cu cardurile sunt pentru a participa la jocurile de noroc.