Inflația rărește luarea mesei în oraș. Cât bacșiș lasă românii în restaurante

Cel mai nou studiu realizat de platforma Bookingham arată că starea economiei îi determină pe români să reducă frecvența ieșirilor în oraș și să fie mai atenți la calitatea și reputația restaurantelor. De asemenea, în 2025 prezența digitală a restaurantelor devine mai importantă pentru consumatori, iar recenziile online cântăresc tot mai mult în alegerea unui local.

Pe scurt:

• 74% dintre români spun că nu ies mai des la restaurant din cauza prețurilor ridicate.

• 27%dintre români ies în oraș doar o dată pe lună sau mai rar.

• 54% dintre români cheltuie între 70 și 150 RON de persoană pe o masă în oraș, iar 22% alocă maxim70 RON.

• 77% dintre români lasă sub 10% bacșiș, iar 1 din 10 români nu lasă bacșiș niciodată.

• 43% dintre români spun că dacă sunt forțați de împrejurări să economisească, primul lucru la care renunță sunt mesele în oraș.

Ieșim mai rar, dar alegem mai atent

Rezultatele studiului nostru reflectă o schimbare de comportament influențată direct de contextul economic: 74% dintre respondenți afirmă că prețurile ridicate îi determină să reducă frecvența meselor în oraș. Așadar, nu vorbim despre o ruptură între consumatori și restaurante, ci despre o relație redefinită: oamenii ies în continuare, dar filtrează mai mult opțiunile și își doresc ca fiecare vizită la restaurant să merite investiția.

Pe altă parte, datele ne arată că oamenii reacționează imediat la oferte: 84% spun că ar comanda mai mult la masă dacă ar primi un discount din partea restaurantului. Într-o piață unde consumatorii fac calcule stricte, promoțiile devin un instrument eficient pentru creșterea bonului mediu.

Raportul calitate-preț, cel mai important în alegerea unui restaurant

În 2025,raportul calitate-preț cântărește cel mai mult în selectarea unui local: aproape jumătate dintre români (47%) spun că asta contează cel mai mult pentru ei în decizia de a lua masa la un restaurant. Calitatea mâncării este al doilea cel mai important criteriu pentru 28% dintre români.

Datele demografice ne arată că tinerii între 18 și 35 de ani ies mai des la restaurant, dar sunt mult mai sensibili la prețuri și la valoarea bacșișului. În schimb, românii peste 35 de ani ies mai rar, dar sunt mai fideli restaurantelor care le oferă servicii impecabile și consecvență în calitate. Această polarizare arată că restaurantele trebuie să adopte o strategie duală: să știe să ofere oferte smart, accesibile pentru clienții mai tineri, dar și servicii premium, consecvente pentru generațiile cu un grad mai mare de confort financiar.

Adi Hădean, gastronom, antreprenor și chef la Attic Lab, consideră că pentru a păstra un echilibru între costuri și ceea ce oferă, restaurantele trebuie să își crească nivelul de calitate ca să poată ține pasul cu creșterea prețurilor: “În condițiile în care standardele consumatorilor români sunt în general destul de jos, cred că restaurantele ar putea începe de la a face o mâncare corectă și gustoasă. Ingredientele de calitate sunt scumpe, salariile și taxele pentru HoReCa sunt tot mai mari și cu siguranță costurile nu vor scădea prea curând.

Așadar, ne rămâne o singură posibilitate: calitatea serviciilor și a produselor trebuie să alerge după prețuri, ceea ce ar presupune o profesionalizare accelerată a celor care oferă aceste servicii și produse.”

Bugetul este ținut sub control prin strategii de economisire

Valoarea medie cheltuită de persoană pentru o masă se situează în intervalul 70–150 lei pentru mai bine de jumătate respondenți (54%), iar 22% spun că alocă sub70 de lei pentru această cheltuială.

Întrebați dacă încearcă să reducă prețul total al consumației atunci când merg la restaurant, 70% dintre respondenți recunosc că fac activ acest lucru. Din ce în ce mai mulți români aleg să comande mai puțină mâncare sau să evite băuturile, iar unii preferă restaurante mai accesibile pentru a rămâne în zona de confort financiar.

Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, consideră că restaurantele pot găsi soluții pentru a încuraja clienții să se bucure în continuare de mese în oraș, fără să consume prea mulți bani:

„De poftă sau curiozitate, mulți consumatori vor să guste din toate, dar nu în cantități mari. Meniurile care oferă porții mici sau variante de degustare – cu câteva înghițituri din mai multe preparate – pot fi o soluție excelentă. Ele ajută clientul să-și satisfacă pofta fără să facă risipă financiară, iar restaurantul are ocazia să-și prezinte oferta gastronomică pe larg și să stimuleze revenirea.”

Bacșișul, oglinda experienței la masă

Deși frecvența ieșirilor în oraș a scăzut, obiceiul de a lăsa bacșiș rămâne adânc înrădăcinat. 42% dintre români lasă între 5% și 10% din nota de plată, iar 35% se opresc la maxim 5%. Doar 11% oferă peste procentul standard de 10%, iar unul din 10 români declară că nu lasă deloc bacșiș.

Cel mai des, românii spun că nu lasă bacșiș atunci când calitatea serviciilor este sub standardele lor (56%), dar și în situațiile când nu au bani cash cu ei (25%). Pe de altă parte, există și un procent de 20% care consideră că nu este necesar să facă acest lucru.

Bacșișul funcționează astfel ca un barometru al satisfacției: românii nu renunță complet la el, dar generozitatea cu care este oferit este direct proporțională cu calitatea serviciului și atitudinea personalului.

Concluzie: Raportul calitate-preț rămâne rege în HoReCa

În 2025, în ciuda provocărilor financiare, românii nu vor să se îndepărteze de ideea de a lua masa în oraș, ci își schimbă criteriile de selecție și adoptă un comportament mai pragmatic. Într-o piață în care costurile au devenit mai greu de susținut, raportul calitate-preț a întregii experiențe este decisiv pentru clienți.

Pentru restaurante, provocarea este clară: ca să aduci oamenii la masă, trebuie să le câștigi loialitatea printr-un preț corect, servicii de calitate și o reputație online bine gestionată.

Metodologie: Studiul a fost realizat de platforma de rezervări online Bookingham și analizat de Except Friday în perioada august-septembrie 2025. Studiul se bazează pe un sondaj de opinie desfășurat online, pe un eșantion de 500 de respondenți din România, cu vârste între 18 și 65 de ani. Grupul de respondenți este echilibrat din punct de vedere al distribuției pe sexe și grupe de vârstă, pentru a asigura relevanță și reprezentativitate la nivel național.