INS confirmă: România intră în 2026 cu frâna trasă- joburi mai puține, prețuri mai mari și încredere în scădere puternică

Economia României intră în iarna 2025–2026 sub semnul prudenței. Datele din ancheta de conjunctură realizată de Institutul Național de Statistică transmise luni, arată că managerii din industrie, construcții și comerțul cu amănuntul se așteaptă, în următoarele luni, la o scădere moderată a activității economice, în paralel cu presiuni persistente pe prețuri și semnale de temperare a angajărilor.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Tabloul este completat de rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Camera de Comerț Americană în România (AmCham), care indică o deteriorare accentuată a percepției asupra climatului de afaceri în 2025, până la niveluri mai slabe decât cele din pandemie.

Industria: producție mai mică, costuri mai mari

În industria prelucrătoare, managerii anticipează pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 o scădere moderată a producției, reflectată de un sold conjunctural negativ. În paralel, se conturează și o reducere a numărului de salariați, semn că firmele intră într-o fază de ajustare a costurilor.

În contrast cu această temperare a activității, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, ceea ce sugerează că presiunile din costuri – energie, salarii, materii prime – continuă să se transfere către clienți, chiar și într-un context de cerere mai slabă.

Construcțiile: cel mai dur semnal de frânare

Cel mai pronunțat pesimism se regăsește în sectorul construcțiilor. Managerii estimează o scădere accentuată a volumului producției, dar și o diminuare a numărului de angajați în următoarele trei luni.

În același timp, construcțiile rămân unul dintre sectoarele cu cele mai mari așteptări de majorare a prețurilor, semn că proiectele rămase active sunt mai scumpe, mai complexe sau afectate de costuri ridicate cu forța de muncă și materialele. Această combinație – activitate în scădere, dar prețuri în creștere – indică un sector aflat sub presiune structurală.

Comerțul cu amănuntul: vânzări mai slabe, dar încă angajări

În retail, managerii se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri în perioada următoare, semn că consumul rămâne fragil, afectat de inflația acumulată în ultimii ani și de prudența gospodăriilor.

Spre deosebire de industrie și construcții, angajatorii din comerț estimează totuși o ușoară creștere a numărului de salariați, probabil pe fondul sezonalității și al nevoii de personal în perioada de iarnă. Și aici, însă, majorările de prețuri rămân dominante, semnalând că retailerii continuă să ajusteze etichetele pentru a-și proteja marjele.

Serviciile: stabilitate fragilă

Sectorul serviciilor oferă imaginea cea mai stabilă, cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri și un număr de salariați estimat să rămână aproape neschimbat. Cu toate acestea, și aici managerii anticipează creșteri de prețuri, semn că inflația nu a fost complet absorbită de economie.

Încrederea investitorilor, la minimul ultimilor ani

Dincolo de evoluțiile pe termen scurt, un sondaj al AmCham aduce un semnal de alarmă pe termen mediu. Doar 21% dintre companii mai evaluează climatul de afaceri din România ca fiind bun sau foarte bun, în scădere abruptă față de 45% în 2024. Nivelul de încredere a coborât astfel sub cel din 2020, anul marcat de pandemie și recesiune.

Mediul de afaceri indică drept principale cauze instabilitatea politică, deteriorarea indicatorilor macroeconomici, impredictibilitatea fiscală și accentul pus pe măsuri de ajustare bazate pe taxe, în detrimentul reformelor structurale din administrația publică.

2026, un an de test

Pentru mediul de afaceri, anul 2026 este văzut ca unul crucial pentru traiectoria României, în condițiile în care presiunea electorală dispare, iar accentul ar trebui să se mute pe reforme asumate transpartinic, absorbția fondurilor din PNRR și recâștigarea încrederii investitorilor.

Pe termen scurt, însă, datele arată clar că economia intră în noul an cu frâna trasă: activitate mai slabă în sectoare-cheie, angajări mai prudente și prețuri care continuă să urce. Este un context care testează atât reziliența companiilor, cât și capacitatea autorităților de a oferi stabilitate și predictibilitate într-un moment-cheie.