Instanța a decis că poate începe judecata în dosarul Black Cube privind spionarea fostei șefe a DNA, în care este inculpat fostul ofițer SRI Daniel Dragomir

Tribunalul București a decis luni că poate începe judecata în dosarul Black Cube, în care fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni vizând spionarea fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi. Săptămâna trecută, fostul ofițer SRI, dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare într-un alt dosar, s-a predat autorităților din Bari.

Tribunalul București a respins excepțiile invocate de Daniel Dragomir și a dispus începerea judecății în acest dosar. Decizia nu este însă definitivă.

Minuta instanței:

• „Respinge – ca neîntemeiate – cererile şi excepţiile formulate/ridicate de către inculpatul Dragomir Daniel, prin apărător ales. Constată că persoanele vătămate Kovesi Eduard şi Fusea Sorin, precum şi partea civilă Sabău Liliana nu au formulat/ridicat cereri şi excepţii, iar – din oficiu – nu au fost invocate excepţii. În consecinţă, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul nr. 180/D/P/2016 la data de 13.07.2020 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, privind pe inculpatul DRAGOMIR DANIEL (cu datele personale cunoscute), trimis în judecată – în stare de libertate – pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat (…); instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, (…); instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată (…); instigare la fals informatic, în formă continuată (…); instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice (…); instigare la violarea secretului corespondenţei, în formă continuată (…). Dispune începerea judecăţii”.

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020, după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare într-un alt dosar, iar săptămâna trecută s-a predat autorităților din Bari. În ultima perioadă, tot mai multe persoane care au fugit din România înainte sau imediat după condamnarea lor s-au predat în Italia, pentru a beneficia de legea penală mai favorabilă din această ţară. Printre acestea – Dragoş Săvulescu, condamnat la 5 ani şi jumătate închisoare, și fosta șefă a DIICOT Alina Bica, pe care instanţele italiene au refuzat să o extrădeze în România.

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a fost trimis în judecată de DIICOT în dosarul Black Cube în iulie 2020.

Potrivit DIICOT, din cauza dosarului de corupție în care a fost trimis în judecată în 2015 și între timp a fost condamnat, ”considerându-se atât nedreptăţit profesional cât şi investigat abuziv, inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată (Laura Codruța Kovesi)”.

Ce spun procurorii:

• ”După trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul București, la începutul anului 2016, inculpatul D.D. a decis că o campanie denigratoare la adresa procurorului șef DNA de la acea dată ar putea avea un efect optim, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său.
• Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către președintele României a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanșarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituției pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A..
• În urma anchetei s-a stabilit faptul că, fiind conștient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, inculpatul D.D. a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională.
• Astfel, inculpatul D.D. a acționat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane.
• Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime).
• Potrivit probelor administrate, inculpatul era conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului.
• Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D. a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.
• Deşi în mod public, activitatea companiei era aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică – atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline).
• Astfel a fost demarat și proiectul „Tornado”, ce a format obiectul cercetărilor în cauză, ale cărui activități desfășurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România – procurorul şef al DNA de la aceea dată.(…)
• Potrivit probatoriului administrat, mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind un înalt oficial din România, respectiv procurorul-şef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia.
• În acest caz însă, strategia aleasă pentru obținerea informațiilor și modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activități specifice unui grup infracțional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţi”.