Instanta suprema judeca astazi procesele lui Liviu Dragnea, Calin Popescu Tariceanu si Gabriel Oprea. Liderul PSD ar urma sa fie audiat

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) judeca, miercuri, procesele in care sunt trimisi in judecata presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, si fostul vicepremier Gabriel Oprea, scrie news.ro. La termenul de miercuri, Liviu Dragnea, judecat pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, alaturi de fosta sa sotie si de fosti angajati ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, ar urma sa fie audiat.

Toate cele trei procese au fost reluate de la zero in toamna anului trecut, dupa ce judecatorul care a inlocuit-o in complet pe Anamaria Dascalu, care s-a pensionat, a decis readministrarea probelor, invocand o decizie CEDO.

Dosarul lui Dragnea

Procesul lui Dragnea este programat de la ora 10.00 In 15 februarie, instanta suprema a stabilit ca Liviu Dragnea sa fie audiat pe 21 martie, in aceeasi zi cu cei trei inculpati care si-au recunoscut vinovatia in acest dosar – Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicusor si Anisa Stoica. De asemenea, ar urma sa fie audiati si trei martori propusi de Liviu Dragnea – Silvia Oprescu (secretar al CJ Teleorman), Liliana Magheru (director in CJ Teleorman) si Timotei Stuparu (secretarul PSD Teleorman).

La termenul de judecata din 15 februarie, au fost audiati sase martori – primarul Sectorului 3, Robert Negoita, si fosti sau actuali angajati ai DGASPC Teleorman si ai Consiliului Judetean.

Procesul in care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, alaturi de fosta sa sotie si de fosti angajati ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de catre ICCJ in 3 octombrie 2017, cand la instanta a fost prezent si liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost asteptat de un grup de contestatari care au agitat catuse si au strigat „La puscarie!”, iar la plecare a fost asteptat de mai multe persoane aduse de catre Codrin Stefanescu.

In acest dosar, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, fiind acuzat alaturi de fosta sa sotie si de fosti angajati ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, in perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de presedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, sa isi incalce atributiile de serviciu prin mentinerea in functie si implicit plata drepturilor salariale pentru doua angajate ale aceleiasi institutii. „In realitate, cele doua persoane si-au desfasurat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a partidului politic al carui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urma”, sustine DNA.

Fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzata de abuz in serviciu, alaturi de fosti sefii din Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusa sub acuzare pentru ca, in perioadele 3 martie – 1 august 2008 si 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sanctionat doua subordonate incadrate in functia de referent la institutiile pe care le conducea, desi stia ca nu s-au prezentat la serviciu si nu au respectat prevederile contractului individual de munca si fisa postului.

La cererea Bombonicai Prodana, care a invocat o exceptie de neconstitutionalitate, instanta suprema a sesizat Curtea Constitutionala in privinta definitiei abuzului in serviciu. CCR a decis ca impunerea unui prag valoric in ceea ce priveste abuzul in serviciu este de competenta Parlamentului, precizand ca reglementarea valorii pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de abuz in serviciu este necesara pentru delimitarea raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Ministerul Justitiei a anuntat ca, urmare a deciziei CCR, infractiunea de abuz in serviciu urmeaza sa fie redefinita, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

Dosarul lui Tariceanu

Sedinta de judecata este programata de la ora 13.00.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, care este judecat pentru marturie mincionoasa, a mers la instanta suprema in 3 octombrie 2017, cand a dat o declarattie de inculpat in fata noului complet si si-a sustinut din nou nevinovatia, spunand ca acuzatiile procurorilor sunt doar „speculatii”.

Procesul in care Calin Popescu Tariceanu este acuzat de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a inceput in 14 martie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce, pe 10 februarie, instanta a decis ca procesul poate incepe pe fond, respingand definitiv cererile si exceptiile formulate de presedintele Senatului. In acest dosar, fusese audiat Tariceanu, ca inculpat, in timp ce Serban Mihailescu a dat o declaratie de martor in urma careia procurorii s-au autosesizat pentru marturie mincinoasa dupa ce acesta si-a schimbat depozitia data in timpul urmaririi penale.

Dosarul a fost trimis instantei in 6 iulie 2016, de catre procurorii DNA Brasov, care il acuza pe Calin Popescu Tariceanu ca a mintit in declaratiile date ca martor in dosarul retrocedarii unei suprafete din Padurea Snagov si a fermei Baneasa, in care sunt judecati printul Paul, Remus Truica, Tal Silberstein si Dan Andronic.

Alaturi de presedintele Senatului a fost trimis in judecata si Dorin Marian, fost sef al Administratiei Prezidentiale a Romaniei in anul 2000, acesta fiind acuzat tot de marturie mincinoasa.

Potrivit DNA, in 15 aprilie 2016, in cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, Calin Popescu Tariceanu, in declaratia luata sub juramant, „a facut afirmatii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta ingreunarea tragerii la raspundere penala a mai multor inculpati din dosar”. Astfel, presedintele Senatului este acuzat ca a mentionat in mod nereal ca nu a avut cunostinta despre retrocedarea catre Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafete de teren in Baneasa (fosta ferma regala) si Snagov (trunchiul de padure Fundul Sacului) si nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi si a altor persoane in procedurile de retrocedare. De asemenea, sustin procurorii DNA, presedintele Senatului a facut declaratii mincinoase si nu a spus tot ce stie in legatura cu relatia avuta cu Tal Silberstein, Dan Andronic si Remus Truica, si nu a spus nimic despre intalnirile si discutiile purtate cu Truica referitor la taxele notariale privind tranzactionarea terenurilor din Snagov si modalitatea de dobandire si valorificare a bunurilor revendicate.

Presedintele Senatului a fost audiat in acest dosar in 11 aprilie 2017, cand le-a spus magistratilor instantei supreme ca a incetat relatiile de consultanta politica cu Tal Silberstein si Dan Andronic in 2008, cand acestia au inceput sa il consilieze pe Traian Basescu, dar s-au mai intalnit intre 2008 si 2014, doar pentru a discuta politica.

Tariceanu a spus ca nu a mintit cand a spus ca nu a vorbit cu Remus Truica despre tranzactionarea terenurilor Fermei Baneasa si a Padurii Snagov, iar printul Paul probabil ca i-a facut plangere penala pentru ca l-a considerat potrivnic actiunilor sale si dupa ce aflase ca foloseste in public fata de el epitetul „bastard”.

In 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truica, Printul Paul si alte 20 de persoane, intre care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Agavi Moshe, Marius Marcovici si jurnalistul Dan Andronic, au fost trimisi in judecata in dosarul retrocedarii ilegale a fermei Baneasa si a 47 de hectare din Padurea Snagov.

Dosarul lui Oprea

Sedinta de judecata este programata de la ora 8.00.

Procesul in care fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea este judecat in dosarul masinii de lux cumparata de catre Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI) pentru protectia demnitarilor si folosita de Oprea a fost reluat si el de la zero la instanta suprema, in toamna anului trecut.

In 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis in judecata de DNA in dosarul masinii de lux cumparata de catre Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI) pentru protectia demnitarilor si folosita de Oprea, el fiind acuzat de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. In acelasi dosar sunt judecati fostii sefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel si Danut Iacob, prejudiciul in dosar fiind de 410.000 de lei.

Gheorghe Nicolae, chestor principal de politie, la data faptelor sef al Departamentului de Informatii si Protectie Interna (DIPI) cu rang de secretar de stat, a fost trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, precum si pentru savarsirea a doua infractiuni de deturnare de fonduri, dintre care una in forma continuata (11 acte materiale).

Gabriel Nicolae Pavel, comisar sef de politie la data faptei, sef al Serviciului Juridic din DIPI, este acuzat de complicitate la abuz in serviciu, iar Nelu Zarnica, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, de deturnare de fonduri, in forma continuata (doua acte materiale), in timp ce Marian Danut Iacob, comisar sef de politie, seful unei structuri administrative la data faptei, este acuzat de deturnare de fonduri, in forma continuata (trei acte materiale).

Potrivit rechizitoriului, in 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, pe atunci ministru al Internelor si ordonator de credite, cu ajutorul lui Gheorghe Nicolae si al lui Gabriel Nicolae Pavel, a dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI si a aprobat achizitia unui autoturism Audi A8, in scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor.

„Acest lucru s-a realizat cu incalcarea prevederilor legale care limiteaza achizitionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situatii legate de folosirea lor in activitati de urmarire penala a infractiunilor de coruptie. Ca urmare a incalcarii atributiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, in valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit in raport cu destinatia legala a fondurilor operative”, au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Fostul sef al DIPI Gheorghe Nicolae mai este acuzat ca, in perioada 21 august – octombrie 2015, a schimbat destinatia autoturismului Audi A8 achizitionat din fonduri operative, „in mod conspirat, pentru folosinta personala si exclusiva a ministrului de Interne in functie Oprea Gabriel”.

Anchetatorii au mai stabilit ca, in perioada 2014 – 2015, Gheorghe Nicolae, in mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbata destinatia sumei de 238.173,47 lei, alocata DIPI pentru fonduri operative, in scopul efectuarii unor cheltuieli de protocol ori pentru inzestrarea institutiei, care nu au fost circumscrise activitatilor, actiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative.

„In aceeasi maniera au procedat si inculpatii Zarnica Nelu si Iacob Marian-Danut, in calitate de ordonatori de credite in cadrul Departamentului de Informatii si Protectie Interna, care au intocmit rapoarte prin care a fost schimbata destinatia sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei”, potrivit rechizitoriului.