Instanța supremă: Vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei, o compensație parțială a condițiilor de muncă și a riscurilor

Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică aceste profesii, susține conducerea instanței supreme, care, alături de președinții de curți de apel, a adoptat vineri o „rezoluție referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”. Aceasta, în contextul informațiilor că Banca Mondială a recomandat Guvernului creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților, până la 65 de ani, la 30 de ani vechime și reducerea pensiilor speciale de la 80% din venitul brut anterior pensionării la 65%.

• Ministrul Justiției, îngrijorat că magistrații supărați că le vor fi reduse pensiile speciale s-ar putea „pensiona în masă” / Judecătorii din CSM, „consternați” de redeschiderea discuțiilor privind pensiile speciale

Conducerea instanței supreme și președinții și vicepreședinții curților de apel au adoptat o „Rezoluție” în care arată că este „necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative”.

„O modificare a vârstei de pensionare ar avea repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților, cât și asupra organizării instanțelor”

Ce scrie în rezoluția adoptată de magistrați:

• „Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.
• Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
• Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
• Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor.
• De altfel, în contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor ”Legi ale justiției”, chiar în această lună, Parlamentul României a reconfirmat în linii fundamentale aceleași condiții de obținere a pensiei ocupaționale actualmente în vigoare.
• S-a apreciat că, repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane, prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
• Sub aspectul condițiilor de muncă, s-a apreciat că îmbunătățirea progresivă a acestora la nivelul instanțelor judecătorești trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanțare”.

Reforma sistemului de pensii prevăzută în PNRR a intrat pe ultima sută de metri: până la 31 decembrie trebuie să intre în vigoare jalonul privind cadrul legislativ pentru reducerea pensiilor speciale, iar în 2023 trebuie finalizată reformarea întregului sistem de pensii. Premierul Nicolae Ciucă și alți membri ai Guvernului au declarat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile totale cu pensiile, procent stipulat acum în PNRR.

Joi, premierul Nicolae Ciucă a anunțat, la finalul vizitei la Bruxelles, că a convenit cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, că este posibilă înlocuirea limitei de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR cu un alt indicator care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară.

Întrebat de jurnaliști dacă acordul convenit la întâlnirea cu șefa Comisiei Europene implică și eliminarea pensiilor speciale ori a posibilității pensionării la 45 de ani pentru angajații din MAi și MApN, Ciucă a spus că nu a „intrat în detalii”.

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.