Intelectual in 10 carti

Ai terminat liceul, dar ai avut altceva de facut decit sa intri in biblioteca. Acum ai chef de cultura si nu stii de unde s-o iei. Dupa facultate, nu prea mai ai timp sa cauti, dar nici nu vrei sa ramii in urma. Ai nevoie de o recomandare? Sapte importanti oameni de cultura iti ofera citeva nume care ar trebui sa asigure un nivel cultural rezonabil.

Biblia, obligatorie

Nicolae Manolescu prefera sa recomande carti de formare, incepind cu Biblia – „lectura obligatorie si decisiva”. Tot in aceasta serie intra „Don Quijote”, „Mizerabilii”, precum si orice roman de Tolstoi ori Dostoievski. Modernitatea se parcurge cu Sadoveanu, Thomas Mann si Proust, iar contemporaneitatea cu Michel Tournier.

Este recomandat chiar si „Harry Potter”, insa cu observatia: „numai primul volum”.

Cu Pascal in torpedo si Bach in boxe

H.-R. Patapievici isi aduce aminte ca, in adolescenta, era insetat de reteta unei vieti autentice, intense si speciale, asa ca astazi recomanda drept carti perfecte „Meditatiile” lui Pascal si corespondenta lui Flaubert, subliniind, evident, importanta „Educatiei sentimentale”.

Urmeaza cartile care „te invata cum sa traiesti”: Platon cu „Apararea lui Socrate”, „Catre sine” a lui Marc Aureliu sau „Divina Comedie”. Din literatura „despre posibilitatile vietii”, Patapievici extrage pe Borges, Kafka, Buzzati si „Antimemoriile” lui Malraux.

Presedintele ICR marturiseste ca, de citiva ani buni, nu pleaca niciunde „fara o mica editie din Pascal” sau fara „Variatiunile Goldberg in CD player-ul masinii”.

Istorie & desene animate

Adrian Cioroianu recomanda „ceva istorie”, oprindu-se la Theodor Mommsen si a sa „Istorie romana”, Gheorghe Bratianu si „Marea Neagra. De la origini pina la cucerirea otomana”, respectiv Jean-François Revel cu „Mémoires: le voleur dans la maison vide”. Trecind la filme, alege „Ben Hur” (da, cel din 1959, cu Charlton Heston) si „Reconstituirea”, de Lucian Pintilie.

Senatorul PNL crede si in valoarea benzilor desenate, dintre care cele „de referinta” sint „Corto Maltese: Balade de la Mer Salée” a lui Hugo Pratt, „Astérix chez les Bretons” a lui Gosciny & Uderzo si „Tintin. Les Cigares du Pharaon” a lui Hergé.

Da Vinci nu e Rafael

Criticul Alex Leo Serban porneste de la „Decameronul” lui Boccacio, face un tur de forta cu Diderot si Dumas-tatal, ajungind la poeziile lui Emily Dickinson si la James Joyce.

Spune ca este „recomandabil sa poti recunoaste” un tablou de Leonardo da Vinci fara a-l confunda cu unul de Rafael, unul de Picasso, fara a crede ca e Miró, o sculptura de Michelangelo versus una de Rodin, sau una de Brancusi, care e diferit de Henry Moore, un portret de Rembrandt, „altceva decit unul de Velázquez” sau un peisaj de Gainsborough, care „nu e acelasi lucru cu unul de Turner”.

Nume mari garantate

Pentru a intelege ce s-a intimplat in literatura de la 1870 incoace, scriitorul Gheorghe Craciun recomanda nume mari, separate pe genuri. Numeste poezia lui Ezra Pound, Fernando Pessoa, Montale, Quasimodo, E.E. Cummings, Allen Ginsberg.

In proza nu se poate fara Virginia Woolf, Camus, Hemingway, Faulkner, Nabokov, Bulgakov sau Julio Cortázar, asa cum nu pot fi omise nici scrierile lui Nietzsche, Unamuno, Ortega y Gasset, Elias Canetti sau Roger Caillois.

Articol integral in Cotidianul