​INTERVIU Ana Gomes, eurodeputat socialist: Daca nu are nimic de ascuns, Liviu Dragnea ar trebui sa fie primul interesat de dezvaluirea beneficiarilor reali ai Tel Drum / Actiunile la purtator – vehicul pentru coruptie

Liviu Dragnea „ar trebui sa fie primul care sa ceara interzicerea actiunilor la purtator. Ar trebui sa fie primul interesat de dezvaluirea publica a beneficiarilor reali si a detinatorilor acestei companii, Tel Drum. Cine nu are de ce se teama nu ar trebui sa aiba nimic de ascuns”, spune intr-un interviu acordat HotNews.ro Ana Gomes, membra a Parlamentului European din partea socialistilor portughezi. Vicepresedinte al Comisiei Panama Papers din PE, Ana Gomes explica de ce e nevoie, in urma unei directive europene, ca in tarile membre UE sa fie interzise actiunile la purtator, descrise drept „un vehicul pentru coruptie”.

Ana Gomes a discutat cu HotNews.ro pe marginea unei dezbateri desfasurate vineri, la Bucuresti, pe tema unei initiative cetatenesti pentru interzicerea actiunilor la purtator in Romania. Actiunile la purtator sunt certificate ai caror detinatori anonimi – care se pot schimba prin simpla trecere a „hartiei” de la un om la altul – au drept de proprietate asupra firmei in cauza.

• Initiativa cetateneasca, sustinuta de mai multe ONG-uri si depusa la Parlament, in septembrie, de europarlamentarul Catalin Ivan (PSD), intra in faza de colectare de semnaturi la nivel national, pana in primavara anului viitor, pentru a putea deveni proiect de lege pe agenda Parlamentului. Separat, si PNL a propus modificari legislative ce vizeaza eliminarea actiunilor la purtator.

Rep: Portugalia, tara dumneavoastra, a adoptat in acest an legislatia privind interzicerea actiunilor la purtator. De ce s-a luat aceasta decizie si de ce acum?

Ana Gomes: Cred ca a existat o legatura directa cu implementarea celei de-a patra directive europene impotriva spalarii banilor. Aceasta directiva impotriva spalarii banilor a fost adoptata in 2015 si trebuie transpusa si adoptata in fiecare dintre statele membre incepand cu iunie 2017. Actualul guvern socialist al Portugaliei s-a confruntat cu nevoia de a face totul pentru a transpune aceasta directiva la nivel national.

Si cand au stabilit exact ce era necesar, au inteles ca nu era posibil sa aiba, asa cum cere directiva, un registru central al beneficiarilor efectivi al tuturor companiilor, daca nu stiu cine sunt acesti beneficiari efectivi. Daca actionarul este necunoscut, cum este cazul actiunilor la purtator, pur si simplu nu poti avea o evidenta cu cine sunt beneficiarii efectivi. Asa ca, pentru a se supune directivei, guvernul portughez a realizat ca trebuie sa interzica actiunile la purtator.

Drept urmare, a adoptat legislatia care interzice actiunile la purtator, care a dat o perioada de tranzitie in care oamenii sa poata converti actiunile la purtator in actiuni nominale si a stabilit un sistem care va fi responsabil cu acest lucru, atat pentru actionari, cat si pentru companiile in sine. Si care determina, de fapt, o pedeapsa pentru cei care nu o vor face in aceasta perioada de tranzitie care, practic, se termina maine (sambata, 4 noiembrie – n.red.). Binenteles, consecintele fiind ca cei care nu convertesc actiunile la purtator in actiuni nominale nu vor mai putea sa transmita, ulterior, acele actiuni la purtator si nu vor mai primi niciun dividend din cele pe care actiunile la purtator ar fi trebuit sa li le aduca. Si vor exista repercusiuni suplimentare pentru companiile care nu fac convertirea.

Rep.: Din cate inteleg, a existat o intelegere intre toate partidele portugheze pentru a promova aceasta legislatie. Ce anume le-a adus impreuna?

A.G.: Da. Guvernul este unul socialist, dar se bucura de sprijin in parlament din partea a doua partide de stanga: Partidul Comunist si asa-numitul Bloc de Stanga. Si aceste partide s-au inteles intre ele, cerusera de mai demult renuntarea la actiunile la purtator. De cealalta parte, nici aripa dreapta nu prea se putea opune, pentru ca acesta a fost rezultatul directivei impotriva spalarii banilor. De aceea, [la dezbaterea organizata la Bucuresti – n.red.] am mentionat acest lucru si in contextul Romaniei. Sau a oricarui alt stat membru. Nu te poti ridica la inaltimea celei de-a patra directive impotriva spalarii banilor si nu o poti respecta, daca accepti in continuare actiunile la purtator.

Rep: Portugalia este, totusi, una dintre putinele tari din Uniunea Europeana care au interzis actiunile la purtator.

A.G.: Da. Si Regatul Unit a facut acelasi lucru. La fel si Belgia, Luxemburg. Fiecare are propriul sistem…

Rep.: Dar ce se intampla cu restul? Ce se intampla cu Romania, de exemplu?

A.G.: Ei bine, asta e o intrebare pe care eu ar trebui sa v-o pun dumneavoastra. Pentru ca sunteti roman, ar trebui sa stiti mai bine. Dar, din ce am auzit aici in discutia de astazi, acesta este un lucru care chiar ingrijoreaza opinia publica din Romania si pe activistii care lupta impotriva coruptiei. Ei vor transparenta si responsabilitate publica si inteleg ca acordarea contractelor publice unor companii detinute de cei cu actiuni la purtator sunt, binenteles, un bun vehicul pentru coruptie si pentru sifonarea fondurilor publice, bani de care e mare nevoie.

Rep.: Ce se intampla daca o tara nu se conformeaza in totalitate cu directiva europeana sau nu o face deloc?

A.G.: Aceasta este o intrebare pe care o voi adresa Comisiei, pentru ca, evident, Comisia Europeana are obligatia de a urmari daca statele membre respecta directiva. Si Comisia a spus ca, intr-adevar, pune presiune asupra guvernelor pentru a se conforma directivei.

E clar ca nu te poti conforma directivei care stabileste un registru central al beneficiarilor efectivi, daca acea tara continua sa tolereze actiunile la purtator. Aceasta este o problema, aici, in Romania, ma voi intoarce la Bruxelles si voi pune exact aceasta intrebare Comisiei.

Rep.: Ce fel de instrumente ar avea la dispozitie Comisia sa intervina in astfel de cazuri?

A.G.: In special, intr-un final, sunt procedurile de infringement, dar mai intai Comisia poate cere guvernului sa actioneze si trebuie sa o ceara, evident.

Rep.: In Romania, un partid din opozitie a depus, anul acesta, un proiect de lege care sa schimbe legislatia. Apoi a mai fost o initiativa introdusa la Parlamentul Romaniei de europarlamentarul Catalin Ivan, care, daca va trece de toate piedicile tipice initiativelor cetatenesti si va intra in procedura parlamentara, va ajunge la votul parlamentarilor.Care sunt instrumentele partidelor europene pentru a-i face pe politicienii romani sa inteleaga nevoia pentru astfel de schimbari?

A.G.: Cred ca este foarte important ca aceasta initiativa exista si va exista o campanie pentru ea, care va implica organizatiile din societatea civila, presa si-asa mai departe si, de asemenea, politicieni precum domnul Catalin Ivan. Dar asta n-ar trebui sa excluda presiunile la Bruxelles si presiunile din partea Bruxelles-ului. Si asta inseamna, binenteles, ceea ce putem face in Parlamentul European, atragand atentia asupra luptei voastre, care se desfasoara aici prin aceasta initiativa a societatii civile, dar si cerandu-i Comisiei sa actioneze, sa interactioneze cu autoritatile romane, guvernul si parlamentul, in asa fel incat masurile necesare sa fie intr-adevar luate pentru a implementa complet si consistent prima directiva anti-spalarea banilor.

Rep.: Ati auzit in dezbaterea de astazi ca Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat, de guvernamant, este acuzat de legaturi cu o astfel de companie cu actiuni la purtator. El neaga faptul ca ar detine actiunile la purtator…

A.G.: Dumnealui ar trebui sa fie, de fapt, primul care sa ceara interzicerea actiunilor la purtator. Ar trebui sa fie primul interesat de dezvaluirea publica a beneficiarilor reali si a detinatorilor acestei companii, Tel Drum. Pentru ca, stiti, cine nu are de ce se teama nu ar trebui sa aiba nimic de ascuns. Deci cred ca tine de voi, oamenii din Romania, sa cereti aceasta responsabilitate si tine si de politicienii vostri sa o ceara.

Noi, in Parlamentul European, va putem sprijini. Si o vom face. Iar in ceea ce priveste acel caz particular, eu, ca o socialista ce sunt, deci membra a aceleiasi familii politice, binenteles ca vreau ca aceasta chestiune sa fie clarificata. Am auzit aceste acuzatii, ca domnul Liviu Dragnea ar fi adevaratul proprietar al acestei companii, prin actiuni la purtator. Daca nu e adevarat, ok, arata cine sunt adevaratii proprietari, haide sa clarificam cine e beneficiarul real si cui apartin aceste actiuni la purtator ale acestei companii. E nevoie de o investigatie corespunzatoare. De fapt, putem, de asemenea, sa presam Comisia sa afle, cu adevarat, ce se intampla.

Rep.: Au membrii grupului socialist din Parlamentul European ceva de spus in acest aspect?

A.G.: Nu vorbesc in numele partidului, vorbesc in nume propriu, dar pot sa va spun ca pot vorbi despre asta si o voi si face in grupul politic din care fac parte. Si stiu ca mai sunt si alti membri ai grupului care lupta foarte activ impotriva coruptiei. De exemplu va pot spune ca raportorul din dosarul Panama Papers – unul dintre co-raportori este colegul meu Jeppe Kofod, din Danemarca – v-ar sprijini, de asemenea, colegul meu, cel care ne coordoneaza in investigarea Panama Papers, Petr Jezek si multi altii ar sprijini foarte tare aceasta initiativa a societatii civile din Romania, de a afla cine este in spatele acestei companii despre care se spune ca l-ar avea printre proprietari pe domnul Liviu Dragnea. Si cred ca si Comisia are nevoie sa afle, pentru ca sunt sigura ca acea companie, Tel Drum, poate sa fi primit contracte publice care implicau si bani europeni, un motiv in plus pentru care Comisiei ar trebui sa-i pese.

Rep.: Liderul Partidului Social Democrat, partid care a castigat alegerile anul trecut, are o condamnare pentru o fapta de coruptie si se confrunta cu un proces intr-un alt dosar. Cum privesc membrii grupului Socialistilor Europeni o asemenea situatie?

A.G.: Va pot spune ca noi, socialistii din Parlamentul European, suntem in avangarda luptei impotriva coruptiei. Suntem pentru transparenta fiscala, in lupta impotriva spalarii banilor. Cand oamenii din Romania au iesit in strada, in mijlocul iernii, pentru a lupta impotriva coruptiei, va pot spune ca am avut discutii foarte intense in interiorul grupului nostru si majoritatea clara a grupului a cerut ca, intr-adevar, guvernul sa-si revizuiasca pozitia in privinta acestei legi pe care multi oameni de aici o vedeau drept fiind o cale de a dezincrimina coruptia. Si atunci, intr-un final, asta s-a intamplat. Deci nu s-au discutat cazuri particulare de coruptie, dar acel mesaj al oamenilor din Romania a fost foarte-foarte clar simtit de intregul grup socialist, da.

Rep.: Dar care este pozitia grupului in cazul particular al unui politician?

A.G.: [In cazul europarlamentarilor] Ca ar trebui anchetat si ca ar trebui sa demisioneze. Imi amintesc, am avut cazul lui Adrian Severin, in urma cu cativa ani. Era chiar vicepresedintele grupului nostru. Cand au iesit la iveala acuzatiile ca a luat bani pentru a face amendamente in numele unei companii, imediat reactia grupului a fost „Dati-va la o parte si lasati investigatia sa mearga mai departe.” Si n-a mai fost niciodata primit inapoi in grup. Deci, daca sunt acuzatii concrete, ele trebuie investigate.

Rep.: Dar la nivelul politicienilor locali? In cazul liderului PSD, exista deja o condamnare.

A.G.: Nu este un membru al grupului nostru din Parlamentul European. Eu pot sa vorbesc despre ce se intampla in grupul socialist din PE. Sunt membru al Socialistilor Europeni, dar nu sunt membru in conducerea grupului, nu stiu daca acest caz particular a fost luat in discutie.

Rep.: Stiti daca exista o pozitie a PES in cazul oricarui politician, daca acel politician are o functie importanta, dar are condamnari sau este cercetat?

A.G.: Nu stiu daca acel caz anume a fost discutat la nivelul conducerii PES. Dar pot va spun ca, acolo unde sunt membru, in grupul socialist din Parlamentul European, exista o sustinere solida si vocala a luptei impotriva coruptiei si pentru luarea de masuri foarte clare, cand exista o acuzatie de coruptie. Si exact asta s-a intamplat in cazul lui Adrian Severin.

Rep.: Si care este, totusi, finalitatea acestei pozitii a grupului din PE?

A.G.: [Adrian Severin] A fost scos din grup. Ulterior, a fost exclus inclusiv din Parlamentul European.