„Incursiunile dronelor și avioanelor rusești în Europa fac parte din faza activă a războiului hibrid al Rusiei împotriva UE, iar în viitor, Rusia va lansa provocări similare la sol, în operațiuni terestre și maritime”, a spus într-un interviu pentru publicul HotNews analistul ucrainean Oleksandr Kovalenko, care îndeamnă UE și NATO să fie decisive în răspunsul lor.

Rusia este pregătită să își extindă războiul hibrid în Europa, nu doar cu ajutorul dronelor, dar și prin operațiuni la sol sau maritime, iar Occidentul ar trebui să răspundă ferm la provocările de orice fel, a spus Oleksandr Kovalenko, analist militar-politic al grupului „Rezistența informațională”, de la Odesa, într-un interviu pentru Hotnews.

El a observat că spațiul aerian al României a fost încălcat de dronele rusești și că autoritățile române ar fi avut tot dreptul de a răspunde. „Nu înțeleg de ce nu au fost utilizate toate capacitățile disponibile în România”, a spus Kovalenko.

Analistul a mers mai departe și a subliniat că nici Polonia nu era de fapt pregătită pentru incursiunea rusească din 10 septembrie și că incidentul ar fi avut efecte grave, dacă în locul dronelor momeală erau drone de luptă. 

Cu privire la situația de pe câmpul de luptă, Kovalenko a spus că avântul ofensivei Rusiei din această vară a început să scadă, iar Moscova nu și-a atins obiectivele majore în vară – dar că Rusia capturează totuși teritoriu și că armata Kremlinului are în continuare avantaje la mai multe capitole.

În interviul luat înainte de discuțiile Trump-Putin și Trump-Zelenski din weekend, analistul a mai spus că nu crede că vor exista negocieri reale de pace sau un armistițiu: „Nu va fi pace, pot spune asta chiar acum, și nici armistițiu, nici negocieri de pace. Rusia nu are nevoie de asta și va ignora toate inițiativele de pace”. 

El a expus, prin urmare, ținta Kievului în acest moment: „Obiectivul nostru principal este să forțăm Rusia să capituleze. Scenariul actual este de a transforma statul petrolier într-un stat non-petrolier”, a spus Kovalenko.

 „Războiul hibrid al Rusiei în Europa este etapa inițială înaintea unei invazii și a unei confruntări directe” 

HotNews: Am asistat la incursiuni repetate ale dronelor rusești în România și Polonia, precum și la intrarea avioanelor de luptă în spațiul aerian estonian. Ce dezvăluie aceste incidente despre strategia Rusiei, în opinia dumneavoastră?
Oleksandr Kovalenko: Încălcările spațiului aerian european fac parte în prezent din faza activă a războiului hibrid al Rusiei împotriva UE. 

Și în viitor, acest război nu va viza doar spațiul aerian. Rusia va lansa provocări similare la sol, în operațiuni terestre și maritime. 

În acest fel, obține informații – în primul rând recunoaștere, testând Europa până la limita a ceea ce este permis și, în principiu, studiind reacția și capacitatea de luptă a Europei pentru acțiuni ulterioare, mai decisive, împotriva uneia dintre țările europene sau a teritoriului european. 

Pentru a spune lucrurilor pe nume, aceasta este etapa inițială înaintea unei invazii directe și a unei confruntări directe, pentru care Putin este pe deplin pregătit.

„Pasivitatea UE și a NATO nu face decât să-l încurajeze pe Putin să ia măsuri mai hotărâte”

– România nu a doborât până acum nicio dronă rusească. Cum a fost percepută această reacție în Ucraina? Și cum o percepeți dumneavoastră personal?
– România dispune de toate mijloacele necesare pentru a doborî drone, dar, când dronele au intrat în spațiul aerian românesc, acest lucru nu s-a întâmplat într-adevăr.

S-a întâmplat în mod repetat, când în regiunea Odesa au fost lansate în mod regulat atacuri împotriva instalațiilor de pe Dunăre și a infrastructurii agricole (cereale, recolte). 

Spațiul aerian românesc a fost folosit în mod repetat de drone Shahed-136, dar acestea nu au fost interceptate de forțele de apărare antiaeriană ale României.

Consider că responsabilitatea pentru astfel de acțiuni revine conducerii Ministerului Apărării din România. În orice caz, atunci când un obiect neidentificat apare în spațiul aerian al unei alte țări, autoritățile de securitate relevante sunt notificate și oficialii responsabili iau decizii. 

În acest caz, nu s-a luat decizia de a le doborî. Cu alte cuvinte, în ciuda autorității legale, această opțiune nu a fost utilizată. Nu înțeleg de ce nu au fost utilizate toate capacitățile disponibile în România. 

Din nou, acest lucru poate fi legat de faptul că România – ca o mare parte a Europei – aderă la o politică de neprovocare și non-escaladare față de Rusia. 

Deși Rusia a depășit deja așa-numitele linii roșii, pasivitatea UE și a NATO nu face decât să-l încurajeze pe Putin să ia măsuri mai hotărâte și mai îndrăznețe.

„Polonia a demonstrat că nu era pregătită să respingă amenințări precum raidurile cu drone” 

– Polonia și aliații săi au doborât mai multe drone rusești pe 10 septembrie. După acest incident, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, s-a vorbit despre crearea unui așa-numit „zid de drone” pentru a proteja flancul estic. Cum evaluați aceste pregătiri occidentale? Sunt suficiente pentru a contracara strategia Rusiei?
– Polonia a demonstrat că, în ciuda faptului că este una dintre cele mai puternice țări din punct de vedere militar din Europa, nu era pregătită să respingă amenințări precum raidurile cu drone. 

Dacă acestea nu ar fi fost 19 drone momeală, ci 19 drone de luptă Shahed-136, efectul ar fi fost teribil. Și dacă numărul sistemelor letale ar fi fost și mai mare, consecințele – pe care le putem doar imagina – ar fi fost mult mai grave. 

Sincer, în prezent nu există nicio țară în Europa capabilă să contracareze în mod adecvat amenințările rusești care implică raiduri masive cu drone kamikaze. 

Pregătirile în curs sunt, într-un anumit sens, mai bune decât nimic, dar sunt cu mult în urma cerințelor și nevoilor care ar trebui să ghideze postura de apărare aeriană a fiecărei țări europene. 

Având în vedere experiența din Ucraina, sunt surprins că Europa nu a învățat și nu și-a ajustat structura și conceptul apărării aeriene la amenințările reprezentate de Rusia. 

Din nou, se pare că, în ciuda războiului pe scară largă din Ucraina, Europa încă nu tratează Rusia ca pe o amenințare reală capabilă să invadeze Uniunea Europeană și să lupte împotriva NATO. Aceasta este o greșeală gravă, deoarece exact asta urmărește Rusia.

Cum poate România să respingă provocările Rusiei

– În acest context al amenințărilor crescânde reprezentate de drone, ce ar putea învăța o țară precum România de la Ucraina în ceea ce privește pregătirea pentru posibile provocări sau chiar agresiuni din partea Rusiei?
– În primul rând, controlul teritoriului și al spațiului aerian prin mijloace similare celor utilizate de Ucraina. 

Pentru eliminarea dronelor momeală, pot fi utilizate sisteme de război electronic (EW). Pentru distrugerea dronelor kamikaze, formarea de baterii mobile este una dintre cele mai rentabile contramăsuri. 

Cu toate acestea, în ceea ce privește Polonia, nu există niciun grup mobil în nicio regiune, iar acest deficit a afectat răspunsul lor la intrarea dronelor în spațiul lor aerian. 

Este necesară o concentrare a mijloacelor de apărare antiaeriană – în special a sistemelor cu rază scurtă și medie de acțiune – de-a lungul axelor principale pe care pot avea loc încălcări, în special în regiunea Mării Negre. 

Aviația este, de asemenea, un factor important, dar trimiterea unui F-35, așa cum a făcut Polonia pentru a intercepta dronele, nu este întotdeauna logică sau rentabilă. 

Este mai economic să se utilizeze avioane de atac ușoare adaptate pentru operațiuni de luptă, pentru a crea un scut cuprinzător împotriva incursiunilor în spațiul aerian. 

Experiența Ucrainei este deschisă și suntem gata să o împărtășim cu orice țară care o solicită. Există măsuri concrete care trebuie implementate pentru a atenua amenințările din partea Federației Ruse.

„Rușii se confruntă cu probleme majore atunci când încearcă să cucerească orașe mari”

– Să ne îndreptăm atenția către linia frontului din Ucraina. Unii observatori spun că ritmul avansului rus a încetinit față de lunile anterioare. Își pierde ofensiva rusă din avânt? Care credeți că vor fi următoarele mișcări ale Moscovei pe linia frontului?
– Este adevărat. Avansul ocupanților ruși a încetinit în comparație cu faza ofensivă din vară, spre exemplu. 

În prezent, teritoriul ocupat se ridică la aproximativ 50-55 de kilometri pătrați pe săptămână, în timp ce în vară era de aproximativ 150 de kilometri pătrați pe săptămână. Deci, se poate spune că ritmul a scăzut de aproximativ două ori și jumătate, sau puțin mai mult. 

Forțele de ocupație ruse se pregătesc acum pentru faza de toamnă-iarnă. Se confruntă cu multe probleme: în timpul ofensivei de vară nu au atins obiectivele majore – nu au ajuns în orașele Siversk, Kosteantînivka, Burove sau Lîman. 

Au amenințat doar parțial Pokrovsk, iar controlul asupra Kupiansk este menținut dintr-o singură axă. Acum, rușii ar putea relua operațiunile pentru Kupiansk și Pokrovsk, dar această posibilitate este discutabilă, deoarece eșecul ofensivei ruse la Dobropillia creează probleme serioase pentru inițierea luptelor urbane pentru Pokrovsk. Prin urmare, pe aceste axe au eșuat complet. 

În schimb, rușii avansează pe axa Novopavlivka, la intersecția regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie și Donețk, și există amenințarea extinderii controlului în zona Siversk. 

În acest sector, își pot permite acțiuni ofensive active, deoarece au primit întăriri și ar putea direcționa atacul principal către Siversk și Lîman. Asta nu înseamnă că vor captura aceste orașe – acest lucru ar fi foarte dificil. 

Rușii se confruntă cu probleme majore atunci când încearcă să cucerească orașe mari – Ceasiv Iar se apără de doi ani și împiedică rușii să ajungă la Kosteantînivka dinspre est. 

Așadar, aș numi direcțiile Novopavlivka și Siversk-Lîman cele mai problematice de-a lungul întregii linii de front. Printre succesele Ucrainei se numără Dobropillia, unde am reușit să stabilizăm și să încercuim trupele ruse, și cred că până la sfârșitul anului se va decide problema eliberării regiunii Sumî. 

Cred că până la sfârșitul anului vom putea desfășura mai multe operațiuni de contraofensivă de succes în regiunea Sumî și vom elibera zonele în care au încercat să stabilească așa-numita „zonă tampon Putin”.

„Care este principalul avantaj al rușilor? Numărul lor”

– Care este punctul cel mai slab al Ucrainei în această etapă a războiului – forța de luptă, lipsa muniției sau lipsa armelor avansate? Mai poate rezista Ucraina?
– Ucraina va rezista, fără îndoială. Putem vedea că continuăm să rezistăm. Nu trecem încă la măgari, ca rușii, și nu readucem cavaleria. 

Care este principalul avantaj al rușilor? Numărul lor. Sunt mult mai mulți, au un număr mare de trupe. Vor efectua recrutarea din acest an și își vor reface resursele umane fără oprire. 

Urmează artileria: în ciuda pierderilor enorme, ei mențin focul concentrat de artilerie. Ei primesc asistență din partea Chinei, ceea ce le permite, de exemplu, să crească dramatic utilizarea sistemelor de atac, cum ar fi dronele FPV (First-person view). 

Un soldat al forțelor ruse pilotează o dronă FPV (a doua imagine). Foto: Alexander Polegenko / Zuma Press / Profimedia

Dacă în august anul trecut au folosit 8.000 de drone FPV (într-o lună, acum sunt peste 30.000) – o creștere de peste patru ori. Iar aviația rămâne o problemă: ei dispun de o putere aeriană mai mare și de o capacitate mai mare de a utiliza muniții aeriene, cum ar fi bombele aeriene ghidate. 

Deci nu este vorba în primul rând de vehicule blindate – tancurile și IFV-urile (vehicul de luptă de infanterie) sunt utilizate mai puțin. Ei se bazează pe un număr mare de trupe, infanterie sprijinită de artilerie și drone FPV, iar din aer – aviație. 

În ceea ce privește echipamentul, s-ar putea spune că, într-un anumit sens, am rezolvat această problemă. Acum trebuie să ne ocupăm de forța de luptă, aviație și drone FPV. 

În consecință, avem nevoie de mijloace care să crească pierderile de personal rusesc, să încetinească avansul lor, să distrugă aviația și să contracareze eficient artileria.

„Scenariul actual este de a transforma Rusia dintr-un stat petrolier într-un stat non-petrolier”

– Negocierile de pace promovate de Donald Trump nu au avut succes. În acest context, care ar fi scenariul optim pentru încheierea războiului din perspectiva Ucrainei în acest moment? Mă refer la un scenariu realist.
– Nu va fi pace, pot spune asta chiar acum, și nici armistițiu, nici negocieri de pace. Rusia nu are nevoie de asta și va ignora toate inițiativele de pace. 

Cred că Donald Trump, care recent a fost destul de dur în criticile sale la adresa lui Putin și a Rusiei, și-a dat seama că Putin pur și simplu se folosea de el și câștiga timp. 

De aceea Trump a vorbit despre rachetele Tomahawk și nu numai despre rachetele Tomahawk. Și da, cred că acțiunile ulterioare ale Statelor Unite vor fi mai puțin despre diplomație pentru pace și mai mult despre diplomația forței. 

Pentru Ucraina, aceasta este probabil cea mai realistă opțiune, deoarece nu vom accepta niciodată ocuparea teritoriilor noastre de către Rusia. Obiectivul nostru principal este să forțăm Rusia să capituleze. Cum? 

Scenariul actual este de a transforma statul petrolier într-un stat non-petrolier, creând o criză critică și ireversibilă în sectorul său de rafinare a petrolului – apoi o criză petrolieră, o criză a producției de hidrocarburi. 

Rusia se apropie de o stare în care nu s-a mai aflat niciodată – nici măcar Uniunea Sovietică nu a cunoscut un astfel de nivel de distrugere și dezorganizare a sectorului său petrolier. 

Acesta este un instrument de influențare și presiune asupra Rusiei. 

Și, desigur, uzura: Rusia suferă pierderi economice și de personal din ce în ce mai mari din cauza luptelor, pe care nu le poate duce la o concluzie logică, așa cum își imaginează. 

După cum vedem, nu intenționează să pună capăt războiului. Pentru Putin există un scenariu efemer în care crede că ar putea chiar să lupte împotriva NATO. 

Prin urmare, cred că greșelile strategice pe care le face Rusia acum vor duce, în timp, la înfrângerea sa totală.

„Cred că 2026 ar putea deveni cea mai mare provocare a UE”

– Ce ar trebui să facă Occidentul acum, pe care nu l-a făcut încă? Simțiți vreo ezitare sau oboseală în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei?
– Din păcate, indecizia partenerilor noștri persistă. Chiar și în ceea ce privește doborârea dronelor, vedem că nu toată lumea a susținut în mod uniform ideea interceptării țintelor aeriene rusești în propriul spațiu aerian. 

Europa continuă să dea dovadă de ezitare, ceea ce îl încurajează pe Putin să ia măsuri suplimentare. 

Ce ar trebui să facă Occidentul? În primul rând, să fie decisiv. Să răspundă cu fermitate la provocările de orice fel – și vor fi mai multe, din ce în ce mai variate.

Pot spune că indecizia și lipsa de consolidare – de exemplu, țări precum Ungaria (Viktor Orban) și Slovacia (Robert Fico) – introduc dezorganizare în UE și NATO. 

Din păcate, toate acestea facilitează acțiuni mai îndrăznețe din partea Federației Ruse. Cred că 2026 ar putea deveni cea mai mare provocare a UE în această chestiune – ce să facă cu Rusia și cum să răspundă.

„În țările care se învecinează cu Rusia, alerta este roșie”

– În cele din urmă, care este cea mai mare preconcepție pe care publicul occidental o are încă despre războiul din Ucraina în acest moment?
– În Europa, din păcate, se crede încă că acest lucru nu îi va afecta. 

Europa va fi afectată. Rusia se pregătește nu numai pentru războiul din Ucraina. Se pregătește să extindă teatrul de operațiuni. Ucraina înțelege deja că aici va avea loc un război de poziții și că are nevoie de resurse pentru un an, pe care le-a calculat și desfășoară operațiuni de luptă în consecință pe tot parcursul anului 2025. 

Dar Rusia va extinde teatrul de război. În timp ce europenii continuă să creadă cu sfințenie că NATO îi va proteja și că Rusia nu va ataca, ei se înșeală. Așa cum am spus, faza activă a războiului hibrid este în curs de desfășurare — așa cum o demonstrează provocările cu drone. 

Și ce urmează după faza activă a războiului hibrid? Următorul pas este războiul real – o invazie reală a uneia dintre țări, care ar putea fi Estonia, Lituania, Letonia – sau ar putea fi Polonia, Finlanda sau chiar Suedia. 

Așadar, de-a lungul granițelor Europei cu Federația Rusă – în țările care se învecinează cu Rusia – alerta este acum roșie.