„Autoritățile române au multe de învățat din Republica Moldova”. Cum se explică victoria clară a partidului Maiei Sandu în alegerile de duminică și ce urmează la Chișinău, sub amenințarea Rusiei 

Populația pro-europeană a Republicii Moldova s-a mobilizat la alegerile de duminică deoarece a simțit că țara riscă să ajungă acolo unde a mai fost: sub controlul mafioților și ulterior sub controlul Rusiei, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic. În același timp, opoziția pro-rusă a oferit doar personaje și planuri perimate, iar Igor Dodon a dat senzația că nu și-a dorit să câștige, observă ea.

Scenariul ideal pentru Moscova în Republica Moldova ar fi fost forțe pro-ruse la putere, care să transforme din nou țara într-un stat semi-mafiot. În același timp, Moscova ar fi putut să folosească Republica Moldova pentru atacuri hibride în UE, în special în România, explică pentru HotNews Ileana Racheru, care are un doctorat în științe politice la Universitatea din București. 

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat clar alegerile și a obținut singur majoritatea, mulțumită principalului său atu – președinta Maia Sandu – și a unei mobilizări a alegătorilor pro-europeni, spune Racheru.

Experta crede că opoziția pro-rusă a obținut un scor mic deoarece a oferit personaje în mare parte învechite, precum Vladimir Voronin sau Igor Dodon. 

Mai mult, spune ea, a părut că „Dodon nu a vrut să câștige și de teamă că rușii îi vor cere să facă lucruri care sunt absolut periculoase și probabil ar fi stârnit o reacție vehementă din partea pro-europeană a societății din Republica Moldova”.

Experta nu crede că protestele anunțate de Dodon vor duce la destabilizarea guvernării, dar se așteaptă să continue campania de propagandă a Rusiei.

În fața unui nou mandat de guvernare, PAS are în continuare o misiune complicată și o serie de restanțe. Printre acestea, reforma justiției și lupta împotriva corupției. Deocamdată, observă Racheru, „reforma justiției e mai degrabă un eșec”.

O altă problemă care trebuie rezolvată e cea a sărăciei: „dacă ne uităm în sondaje, undeva la aproape 30% din populație trăiește la limita sărăciei”.

De asemenea, rămâne problema comunicării cu alegătorii: „O parte a celor din PAS au avut și cred că continuă să aibă o atitudine destul de arogantă și de superioară față de populația de rând”.

România, crede experta, ar putea avea de învățat de la autoritățile de la Chișinău, în special în ceea ce privește lupta împotriva dezinformării, a discursului extremist și a depistării finanțărilor ilegale de tipul celor cu care a fost alimentată rețeaua omului de afaceri pro-rus Ilan Șor.

Un argument al victoriei PAS: „Principalul vector de imagine al acestei campanii a fost Maia Sandu”

HotNews: Vă așteptați la dimensiunea acestei victorii? Sondajele sugerau altceva, un scor mult mai strâns între PAS și principalul bloc al opoziției.
Ileana Racheru: Am spus încă de acum trei săptămâni că există mici șanse ca PAS să ia o majoritate simplă. 

M-am gândit că partea pro-europeană a societății se va mobiliza la maxim, simțind pericolul ca Republica Moldova să ajungă din nou acolo unde a mai fost. În primul rând, sub controlul mafioților. Și ulterior sub controlul Federației Ruse. Mă așteptam și ca diaspora să se mobilizeze foarte mult.

Un alt argument a fost faptul că principalul vector de imagine al acestei campanii a fost însăși Maia Sandu. Pentru că politicienii PAS nu s-au remarcat, nu au carismă, comunică foarte scorțos. 

În același timp, mă așteptam să fie un rezultat bun pentru PAS, pentru că s-a mobilizat foarte bine presa pro-europeană din Republica Moldova, cea care a făcut foarte multe investigații despre rețeaua (omului de afaceri pro-rus Ilan) Șor. Și inclusiv societatea civilă, atâta cât a mai rămas ea și nu a fost cooptată de PAS de-a lungul timpului. 

Un alt argument ar fi și faptul că oamenii din Republica Moldova sunt obișnuiți cu propaganda rusă și cu manipulările Federației Ruse. Ce a diferențiat acum implicarea Rusiei în campania electorală din Republica Moldova a fost amplitudinea. Și investiția, precum și faptul că a implicat o organizație criminală care s-a organizat extrem de bine.

„Moscova ar fi putut să folosească Republica Moldova pentru atacuri hibride în UE și în special în România”

– Ce și-ar fi dorit Moscova? Care ar fi fost scenariul ideal?
– Scenariul ideal ar fi fost niște forțe pro-ruse la putere, care să transforme din nou Republica Moldova într-un stat semi-mafiot, așa cum probabil a fost în perioada în care era controlată de Vladimir Plahotniuc, un stat în care băncile și sistemele de justiție funcționau ca spălătorii pentru banii negri rusești, în care funcționau foarte multe scheme de corupție.

În același timp, Moscova ar fi putut să folosească Republica Moldova pentru atacuri hibride în Uniunea Europeană și, evident, în special în România, ar fi putut să sporească personalul și să facă rotația personalului militar pe care îl are în Transnistria, să pună presiuni suplimentare pe Ucraina. 

Nu cred că ar fi încercat acțiuni destabilizatoare împotriva Ucrainei, din simplul motiv că Ucraina poate să ocupe Republica Moldova în două zile. 

Însă prezența pro-rușilor la putere ar fi fost un scenariu economic de coșmar.

Pentru că, practic, Igor Dodon a spus că dorește refacerea legăturilor economice cu Federația Rusă, iar acest lucru este absolut imposibil, pentru că Republica Moldova exporta, în special, produse agricole și vinuri pe care le transporta pe teritoriul Ucrainei. 

La nivel internațional, Republica Moldova ar fi fost deosebită izolată, pentru că, în mandatul de președinte al lui Dodon, acesta a făcut vizite oficiale doar la Moscova, la Minsk, în Iran, parcă, iar lumea europeană ar fi sistat finanțarea și orice ajutoare pentru Republica Moldova. 

În același timp, ar fi existat și perspectiva limitării accesului moldovenilor pe teritoriul Uniunii Europene, evident, și din rațiuni de securitate.

„Nu cred că protestele opoziției se vor transforma în ceva violent, care să destabilizeze guvernarea”

– Ce credeți că va urma din acest punct de vedere, al amenințării Moscovei, și ce ar mai putea să mai facă opoziția pro-rusă în acest moment?
– Igor Dodon a anunțat proteste, dar nu cred că aceste proteste se vor transforma în ceva violent care să ducă la destabilizarea regimului politic de la Chișinău, din două motive.

Pe de-o parte, Dodon a organizat proteste și după alegerile prezidențiale de anul trecut, proteste non-violente, mai mult sau mai puțin vocale. 

În același timp, nu cred că vor fi proteste numeroase, pentru că protestele numeroase în Republica Moldova au fost organizate întotdeauna de tabăra pro-europeană a societății și cea care avea o agendă anticorupție foarte pronunțată. 

Rusia, în mod sigur, va continua să deverseze propagandă, cred că va întrerupe din nou livrările de gaz către regiunea transnistreană, gaz care vine acum prin scheme destul de complicate. 

Înțeleg că Chișinăul are niște rezerve, nu știu pe ce perioadă vor fi, în mod sigur nu vor acoperi întreaga perioadă a iernii și cel mai probabil, Moscova va încerca să provoace un fel catastrofă umanitară în Transnistria, ca să pună presiune pe guvernarea de la Chișinău.

În același timp, Rusia va continua, în mod sigur, cu propaganda. Mă aștept să mai facă și diverse proteste în diverse contexte sociale deosebit de complicate. Dar nu cred că protestele respective vor avea succes, cred că vor fi mai degrabă doar niște manifestații obișnuite în democrație.

„Dodon a jucat extrem de prost și parcă spunea cumva, „nu mă votați, vă rog să nu mă votați»”

– De ce credeți că nu a reușit Blocul Patriotic un scor mai mare? Este vina liderilor, efectul propagandei ruse care s-a întors împotriva lor? Care ar putea fi explicația?
– Blocul Patriotic a strâns niște personaje care sunt destul de obsolete, chiar și pentru, să spunem, tabăra pro-rusă a societății din Republica Moldova. 

Comunistul Vladimir Voronin este în politica moldovenească de mai bine de 25 de ani, cel puțin. Probabil că el strânge un electorat extrem de vârstnic, care își dorește să se întoarcă cumva în Uniunea Sovietică. Pe de altă parte, Dodon este destul de compromis, este cel despre care se spune că ar fi luat o pungă cu bani de la mafiotul Plahotniuc ca să-și plătească propriul partid. Iar Plahotniuc este detestat pe larg de majoritatea populației din Republica Moldova.

Apoi, Irina Vlah a fost eliminată din cursa electorală pe motiv că a primit o finanțare prin organizația Șor. Irina Vlah ar fi strâns ceva voturi, în special din Găgăuzia, unde a avut un mandat de bașcană, dar totuși electoratul ei se suprapunea cu electoratul lui Dodon. 

Un alt personaj din blocul respectiv, Vasile Tarlev, cel care a primit și interdicție de acces în România, este un personaj înviat politic, în contextul alegerilor de anul trecut, puternic asociat cu perioada comunistă, total depășit.

Un alt element este faptul că, în opinia mea, Igor Dodon nu are un intelect extraordinar. În această campanie electorală, Dodon a jucat extrem de prost și parcă spunea cumva, „nu mă votați, vă rog să nu mă votați”. De ce spun asta? Igor Dodon a făcut niște declarații care frizează logica elementară pentru cineva care vrea să câștige alegerile.

Dodon a spus foarte clar că, în situația în care ei vor ajunge la putere, un an sau un an jumătate, populația va trăi în condiții dificile până când vor reuși să ia credite din Federația Rusă și din China. Și că, în situația în care el ajunge la putere, Uniunea Europeană va întrerupe asistența financiară pentru Republica Moldova. 

În același timp, Dodon a venit cu un program economic, cum am spus, imposibil de realizat, în condiții de război din Ucraina și care, practic era ceva de nivel de la începutul anilor 2000, extrem de expirat.

Eu cred că Dodon nu a vrut să câștige și de teamă că rușii îi vor cere să facă niște chestiuni care sunt absolut periculoase și probabil ar fi stârnit o reacție vehementă din partea pro-europeană a societății din Republica Moldova, care este foarte, foarte vocală în anumite situații. 

Să nu uităm că partidul lui Dodon avea în program, de foarte mult timp, inclusiv ideea federalizării Republicii Moldova. Or, în Republica Moldova, federalizare este egal cu planul Kozak. Acesta presupunea crearea unei camere superioare în Parlamentul de la Chișinău, unde trebuia să fie o reprezentare importantă a Transnistriei. Aspect care putea să ducă la transnistrizarea întregii Republici Moldova. 

Pe de altă parte, același plan menționa legalizarea prezenței pe teritoriul Republicii Moldova, pentru 20 de ani, a grupului operativ al trupelor ruse. Adică fosta Armată a 14-a, care acum nu are niciun statut legal.

Principalele provocări ale PAS. „Reforma justiției e mai degrabă un eșec”

– Care este acum misiunea PAS? Care ar fi principalele lor provocări, ținând cont și de problemele din ultimul mandat, de nemulțumirile populației pe care le-am văzut reflectate în sondaje? Probleme economice, prețuri, corupție.
– Principala provocare rămâne aceeași care a fost și în 2021 și tema cu care PAS practic a câștigat alegerile în 2021 și anume reforma justiției și lupta împotriva corupției, de-mafiotizarea Republicii Moldova. 

Acum, reforma justiției este mai degrabă un eșec. Ce s-a mișcat în zona de justiție foarte bine, dacă aș putea să spun așa, a fost poliția, în special pe chestiuni de corupție electorală.

În același timp, au fost câteva condamnări în justiție care se cuvine a fi menționate, dar țin tot de corupție electorală. Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, a fost condamnată la șapte ani închisoare. Și doi deputați din fostul partid Șor au fost și ei condamnați, însă au fugit cu ajutorul Ambasadei Federației Ruse.

Plahotniuc, într-adevăr, a fost extrădat, dar trebuie să vedem ce se va întâmpla, dacă va fi condamnat sau nu. 

Republica Moldova are și alți oligarhi – Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare, dar a fugit întâi în Israel și apoi la Moscova și a primit cetățenia Federației Ruse, iar Constituția Federației Ruse spune că Federația Rusă nu-și extrădează cetățenii. 

Un alt fugar care trebuie extrădat în Republica Moldova este Veaceslav Platon, care este în Marea Britanie. A fost reținut la un moment dat de autoritățile britanice, apoi a plătit un fel de cauțiune, dar se pare că va fi extradat. 

Sistemul de justiție este în continuare extrem de precar, nu a fost reformat, nu știu dacă soluția care a fost adoptată inițial într-adevăr va funcționa.

O altă chestiune foarte importantă legată de Republica Moldova este sărăcia. Dacă ne uităm în sondaje, undeva la aproape 30% din populație trăiește la limita sărăciei. Tot 30% sau 40% aproape spun că principala lor preocupare este creșterea prețurilor și traiul zilnic. Într-adevăr, în perioada PAS, salariile și pensiile au crescut, dar în același timp, în contextul conflictului din Ucraina, inflația a fost extrem de mare. 

Și ce-a mai greșit PAS foarte mult a fost în comunicarea cu cetățenii. O parte a celor din PAS au avut și cred că continuă să aibă o atitudine destul de arogantă și de superioară față de populația de rând. Mulți dintre ei sunt educați în Occident, au studii superioare și comunică foarte greu cu oamenii de rând. 

Și probabil asta este și una dintre explicațiile pentru care în Parlament găsim personaje gen Renato Usatîi. Acesta este un mafiot populist care nu are nicio problemă să comunice cu oricine aproape.

„PPDA a intrat în parlament pe același model cu ascensiunea lui Călin Georgescu”

– Ce rol credeți că va juca noul partid intrat în parlament, PPDA, în politica moldovenească?
– Cred că va avea doar rolul de a fi foarte vocal în Parlament pe chestiuni care nu sunt însemnate.

De exemplu, cum face AUR la noi, pot să fac o paralelă cu o inițiativă legislativă de-a lor cu privire la introducerea imnului și a rugăciunii în școlile din România. Cred că cam așa va face și (liderul partidului Vasile) Costiuc.

El este cunoscut ca fiind un personaj foarte vocal la proteste, dar și unul trimis în special să spargă protestele, ca să spun așa, autentice. Au existat voci din Republica Moldova care au spus că el era folosit de către Vladimir Plahotniuc pentru spargerea protestelor anticorupție și pro-europene. Acum are și câteva dosare penale, deschise.

Și cred că este o creație a serviciilor rusești, pentru că intrarea lui în Parlament s-a făcut pe același model cu ascensiunea lui Călin Georgescu și intrarea în Parlamentul de la București a POT. 

– Până la urmă pe cine a susținut „rețeaua Șor”? Avem o idee acum?
– Cred că l-a susținut pe Costiuc în cele din urmă, pentru că inițial, din investigațiile de presă, vedeam că ei o susțineau pe Victoria Furtună, dar Victoria Furtună a fost eliminată din competiția electorală și atunci s-au reorientat. 

Rețeaua Șor totuși a susținut toate forțele pro-ruse și inclusiv Alternativa lui Ceban, eu o consider că e pro-rusă, deși ei spun că este pro-europeană, și au susținut în primul rând aceste forțe prin manipulare, dezinformare, propagandă, pentru că absolut toți erau în conflict cu PAS și cu Maia Sandu, și toți o criticau pe Maia Sandu. 

„Cred că rețeaua Șor este prezentă și în România”

– Ce ar avea de învățat autoritățile din România din felul în care omologii moldoveni au contrat tentativele rusești de influențare a alegerilor?
– Autoritățile române au multe de învățat de la omologii din Republica Moldova și cred că în primul rând ar trebui să existe cel puțin consultări în ceea ce privește funcționarea și probabil amendarea legislației pe audio-vizual de la noi, în sensul că CNA-ul ar trebui să aibă mai multe instrumente pentru a putea să contracareze dezinformarea.

În același timp, cred că ar trebui mărite amenzile din legislația CNA pentru televiziuni, radiouri și așa mai departe. 

Și cred că poliția din România are de învățat în ceea ce privește contracararea chestiunilor care țin de funcționarea rețelei Șor. Eu cred că rețeaua Șor este prezentă și în România, o vedem la nivelul presei „suveraniste” din România. 

De exemplu, Victoria Furtună a fost destul de promovată de presa „suveranistă” din România, bineînțeles fără să menționeze că are un partid iredentist. 

Și de ce spun că are de învățat inclusiv poliția? Pentru a încerca să limiteze și să aplice chestiuni legate din legislație care țin de comportamentul și promovarea comportamentului și a discursului extremist. Îl găsim în presă „suveranistă”, în special pe online și îl găsim, nu știu, la nivel de organizații neolegionare.  

O altă chestiune care cred că ar putea fi învățată ține de tranzacții bancare și financiare din care s-a alimentat rețeaua Șor, în special conexiunile cu banca FSB, care este subordonată Ministerului Apărării din Federația Rusă, și tranzacțiile în cripto.

„Drumul Moldovei către UE depinde foarte mult de Ucraina” 

– Societatea moldovenească ar trebui acum să fie pregătită pentru negocierile de aderare la UE, pentru că drumul reformei va fi destul de lung și greu.
– Acum, eu o să fiu foarte sinceră și o să spun foarte clar că drumul către Uniunea Europeană al Republicii Moldova depinde foarte mult de Ucraina și de ceea ce se va întâmpla pe frontul din Ucraina.

În situația, puțin probabilă acum, în care armata rusă va putea să avanseze, sau a unei păci care nu este favorabilă Ucrainei și care oferă Rusiei teritorii pe care nici măcar nu le-au ocupat, în special regiunea Odesa, care este vizată de ruși, nu cred că Republica Moldova are vreo șansă reală.