Sari direct la conținut

INTERVIU Daniel Funeriu: Toata discutia despre manuale din Romania este aberanta. Consumam inutil resurse focalizandu-ne pe calitatea manualelor in loc sa ne focalizam pe calitatea profesorilor

HotNews.ro
Daniel Funeriu, Foto: Daniel Funeriu - Facebook
Daniel Funeriu, Foto: Daniel Funeriu - Facebook

Fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu, care a realizat Legea Educatiei Nationale din 2011, pe bazele strategiei lui Mircea Miclea, explica, intr-un interviu pentru Hotnews, de ce tema manualelor (iata, cele mai multe nu vor ajunge la timp pentru inceperea anului scolar si vom avea manuale si la sport si dirigentie) este falsa si ca doar profesorul este cel care face diferenta in actul predarii, subliniind ca sistemul de educatie ar trebui sa se focalizeze pe pregatirea cadrelor didactice. De asemenea, vorbeste despre cruciada antiplagiat si amanarea evaluarii scolilor doctorale, formarea initiala a profesorilor, rezultatele testelor PISA, exprimandu-si, totodata, opinia despre faptul ca guvernul PSD vrea o noua Lege a Educatiei, dar si o Lege a manualului.

NO: Odata cu LEN s-a infiintat clasa pregatitoare si s-a prevazut trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, incepand cu generatia de elevi care a intrat in clasa a V-a in anul scolar 2011-2012. De asemenea, s-a introdus invatamantul obligatoriu de 10 clase. Clasa a a-IX-a nu a fost trecuta la gimnaziu, in schimb se intra la liceu cu note de 2 si 3. Cum rezolvam problema asta, nu se perpetueaza un rau? Mai are rost Evaluarea Nationala?

DF:Problema se rezolva cu un ministru inteligent si hotarat care aplica o lege buna, asa cum era Legea educatiei in varianta originara. Polonia, de exemplu, a trecut clasa a IX-a la gimnaziu in 2000 si, ca o consecinta, a devenit tara cu cea mai spectaculoasa crestere la testele PISA din Europa. Subiectul este mult prea tehnic pentru a fi abordat in acest interviu, dar puteti citi o argumentatie in extenso lahttp://funeriu.blogspot.md/2013/03/logica-sau-reumatism-la-creier-ii.html. Nu pot sa uit injuraturile tuturor politicienilor atunci cand am introdus clasa pregatitoare: astazi ea este apreciata de peste 93% dintre parintii ai caror copii au trecut prin ea. Da, Evaluarea nationala are un rost. Tot asa cum au rost, daca sunt bine facute, si evaluarile de la clasa a II-a, a IV-a si a VI-a . In general in educatie se aplica proverbul „unde nu e cap vai de picioare”, dar din pacate aici e vorba de copii… Referitor la clasa pregatitoare : din lipsa de interes, anul acesta avem 35.000 de copii neinscrisi. Nimanui nu pare sa ii pese. O crima educationala.

NO: Au fost descoperite multe cazuri de plagiat, evaluarea scolilor doctorale s-a amanat pentru 2019, printr-o ordonanta de urgenta. Motivul? „Era necesara pentru ca acestea sa poata organiza examene de finalizare a studiilor doctorale si sa poata emite diplome si titluri universitare recunoscute de catre Ministerul Educatiei Nationale, acestea doua reprezentand atribute specifice ale acreditarii, conform cadrului normativ in vigoare”. Ce opinie aveti despre amanare si despre argument?

DF: Cruciada antiplagiat pe care am lansat-o in 2011 a dat rezultate si ma bucur. Daca atunci nimeni nu vorbea despre plagiat astazi a devenit tema nationala. Ma indoiesc ca cineva va mai plagia un doctorat. Referitor la evaluarea scolilor doctorale: au fost doua momente cand s-au facut erori majore: primul a fost in 2012 cand Guvernul Ponta nu a facut nimic si a doua eroare a fost in august 2016 cand trecuse termenul legal pentru evaluare, deci nicio scoala doctorala nu mai era autorizata/acreditata. Atunci trebuia data o OUG prin care sa se autorizeze temporar numai scolile doctorale fara probleme de etica si care respecta un criteriu calitativ minimal. Guvernul de atunci a comis o mare greseala autorizand toate scolile doctorale intr-un mod artificial si ajungandu-se in situatia de astazi in care, iata, un nou guvern PSD a mai dat un ragaz suplimentar mediocritatii care, fara indoiala, se va regrupa.

NO: Este plagiatul educat din primele clase prin referatele date de profesor, care nu sunt verificate?

DF: In Romania pana in 2011 plagiatul era un mod firesc si incetatenit la toate nivelurile. Cred ca oamenii nici nu isi dadeau seama ca fac ceva rau. Astazi cred ca lucrurile se indreapta gratie cazurilor mediatizate, descoperite ca urmare a masurilor din 2011 si gratie oamenilor care au continuat lupta.

NO: Exista un dezinteres generalizat – profesorii se fac ca predau, iar elevii se fac ca invata?

DF: Nu stiu. Intrebati un sociolog care poate sa faca un studiu pe aceasta tema. Nu am impresia ca poporul roman este un popor dezinteresat de invatare. Chiar din contra, vad un mare interes al parintilor legat de acest subiect. Suntem insa deficitari in procesul de orientare scolara. Eu cred ca cei mai puternici copetitori ai lui Google sau Apple sunt copiii din scolile romanesti. Totul e sa nu ne batem joc de ei.

NO: Formarea initiala a cadrelor didactice – in Legea 1 a Educatiei Nationale era prevazuta introducerea masteratului didactic. Nu s-a introdus. Cine nu il vrea introdus?

DF: Legislatia era gata inca din februarie 2012. Proiectul a fost blocat de madame Minciunescu in 2012 si de toti cei care au urmat. Daca se introducea aveam astazi vreo 50.000 de profesori bine formati. Cum spunea un om celebru: prostia si universul sunt infinite.

NO: Avem programe noi la gimnaziu, la clasa a V-a. Cum vi se par continuturile? Noua programa trebuia sa fie mai aerisita, este ea mai aerisita?

DF: Nu sunt expert in curriculum si nici nu am citit programele pentru clasa a V-a. Ma irita din ce in ce mai mult povestea asta cu „programa aerisita”: eu tot nu inteleg cum poti sa stii mai multe invatand mai putine lucruri. Desigur, programa nu trebuie sa fie dincolo de capacitatea copiilor de a invata, dar cine va spune ca poti sa fii mai bun invatand mai putin, prin nu stiu ce metoda „moderna”, trebuie luat serios la intrebari. Sigur ca totul trebuie sa fie atractiv, inteligent prezentat si clar, dar non-continuturile genereaza non-cunoastere.

NO: Vom avea la gimnaziu mai multe manuale decat pana acum, pana si la sport si la dirigentie, sunt ele necesare? Manualul de sport este printre singurele manuale tiparite la timp.

DF: Tema e falsa: consumam inutil resurse focalizandu-ne pe calitatea manualelor in loc sa ne focalizam pe calitatea profesorilor. Toata discutia despre manuale din Romania este aberanta pentru ca porneste de la o conceptie aberanta despre manual. In Romania manualul este considerat o „biblie” a invatarii, iar asta este total fals. Manualul este un auxiliar al invatarii, profesorul este cel care face diferenta. Politicienii, multi profesori si majoritatea parintilor cred ca daca schimbi manualele cu altele mai colorate sau pe tableta, gata, ai facut reforma curriculara. Evident ca asta este o prostie: modul in care manualul este utilizat de catre profesor schimba totul. Cei mai buni profesori ai mei din liceu in Franta nici nu foloseau manuale, care nici nu erau obligatorii : multi elevi nici nu aveau manuale. Refuz sa intru in cancanuri si subiecte periferice dar siropoase pentru presa, gen „manualul de sport”. Va asigur ca nimic nu se va schimba in bine prin schimbarea manualelor, oricat de „bune” ar fi ele, daca nu formam cum trebuie profesorii. Or interesul pentru subiectul formarea profesorilor este acum zero.

NO: Specialistii spun ca exista o ruptura intre programele scolare si cerintele de pe piata muncii, exista o neadaptare.

DF: In toate tarile, toata lumea spune acest lucru, si anume ca scoala nu formeaza suficient de relevant pentru piata muncii. In adevar este greu de cuantificat acest lucru, eu am o abordare putin diferita: este treaba fiecarui individ sa fie suficient de inteligent incat sa gaseasca o utilitate pentru tot ceea ce a invatat in scoala. Eu unul am cam gasit o utilitate in viata pentru fiecare lucru pe care l-am invatat in scoala, incepand cu caligrafia si terminand cu ecuatiile diferentiale. Suntem intr-o schizofrenie: firmele se plang ca scoala nu formeaza conform cerintelor lor, dar aceleasi firme nu se implica atunci cand sunt solicitate. Mai e o problema: majoritatea comitetelor sectoriale, care trebuie sa faca aceasta munca de punere in coerenta sunt moarte: ticsite de oameni irelevanti cu o agenda paralela pusa pe facut bani din proiecte europene praduite. Ar fi bine ca DNA-ul sa se uite putin in zona proiectelor legate de formarile profesionale din fonduri UE.

NO: Exista un dezinteres fata de invatat? Sau modalitatea in care sunt prezentate continuturile sunt pur si simplu rupte de realitate?

DF: Va pot spune un sigur lucru: perioada 2009-2012 a fost singura in care a existat o crestere a rezultatelor la testele PISA: in acel interval, care a coincis cu mandatul meu, Romania nu a mai fost ultima din Europa, ba chiar am avut cea mai mare crestere. Nu am schimbat continuturi, ci doar am fost mai exigent si mai rational cu profesorii, elevii si, in general, cu intreg sistemul.

NO: 42% dintre romani sunt analfabeti functional. Ce e de facut?

DF: Aplicata la litera Legea educatiei in varianta ei originara, fara aberatiile introduse prin OUG-uri cu dedicatie pentru mediocritate.

NO: Subfinantare – in fiecare an, se vorbeste despre lipsa autorizatiilor PSI si sanitare ale cladirilor, sunt cladiri care pica pe elevi, nu avem laboratoare.

DF: O problema reala dar, totusi, minora: tin minte ca in 2011 sub 10% dintre elevi invatau in cladiri care nu erau autorizate. Numarul acestor cladiri era insa mare, copiii care invatau in ele era insa mic: de aici a pornit initiativa mea, pe care si azi o consider buna, de a inchide scolile prost dotate si cu putini elevi daca aveam scoli puse la punct in proximitate. Sistemul a fost dimensionat de Ceausescu pentru 5-6 milioane de copii. Azi mai avem 2.5 milioane, deci cine spune ca avem o lipsa de spatii nu stie despre ce vorbeste. Avem insa o problema cu siguranta: in 2010 ceream deja planuri pentru prevenirea incendiilor. Am suportat o bascalie generalizata pentru aceasta cerinta, dar vedem acum cat de actuala este inca.

NO: Scoala profesionala duala. In sfarsit se da startul propriu-zis in toamna aceasta, dupa scoala din Brasov. Dupa prima etapa de admitere in invatamantul profesional de stat au mai ramas 18.934 de locuri libere, din care 1.320 de locuri pentru elevii romi, dintr-un total de 36.134 de locuri aprobate. In invatamantul dual mai sunt disponibile 1.775 de locuri (dintr-un total de 3.539 de locuri). In sesiunea de vara au fost admisi 1.764 de elevi. Cum vi se par cifrele. Sperante, intarzieri?

DF: Gresiti: invatamantul profesional dual a fost introdus de mine inca in 2012 prin Ordinul 3168/2012, scoala de la Brasov a fost infiintata gratie acelui Ordin. Eu ce sa fac daca dupa ce am plecat de la minister nimeni nu s-a mai ocupat serios de acest lucru, ci toti au dat OUG-uri peste OUG-uri, una mai inutila ca alta? Rezultatul acestor OUG-uri este cel pe care il subliniati si dumneavoastra: o tara in care angajatorii se plang ca nu au mana de lucru calificata dar in care statul nu reuseste decat sa produca texte aberante si sa formeze 1.700 de copii pe an. Zero avantaj pentru o firma sa se implice, foarte multa birocratie (trebuie sa semneze contract cu – primaria (!!)), zero siguranta ca elevii formati vor ramane in sanul firmei, zero entuziasm printre parinti si elevi.

NO: Rezultatele de la bac din fiecare an impun un Bacalaureat diferentiat?

DF: Nu rezultatele de la Bac impun asta, ci bunul simt: daca Legea educatiei din 2011 s-ar fi aplicat si dupa plecarea mea astazi am fi avut un bac diferentiat inteligent: el era prevazut la articolul 77, pe care va invit sa il reproduceti pentru cititorii dvs.

Articolul 77

(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:

– proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana;

– proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;

– proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;

– proba D de evaluare a competentelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;

– proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantului liceal, dupa cum urmeaza:

a) proba scrisa la Limba si literatura romana – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile;

b) proba scrisa la Limba si literatura materna – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;

c) doua probe scrise, diferentiate dupa cum urmeaza:

1. pentru profilul real din filiera teoretica:

(i) matematica;

(ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica, chimie, biologie;

2. pentru profilul umanist din filiera teoretica:

(i) o limba de circulatie internationala;

(ii) proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socioumane;

3. pentru filiera tehnologica:

(i) proba scrisa disciplinara specifica profilului;

(ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire;

4. pentru filiera vocationala:

(i) proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului ori specializarii;

(ii) proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii”.

NO: E nevoie de o noua Lege a educatiei, cum a anuntat ministrul Pop?

DF: Nu: e nevoie doar de abrgarea tuturor modificarilor aduse la Legea educatiei nr. 1/2011 si aplicarea ei la litera.

NO: Ce parere aveti despre Legea manualului, despre care tot vorbeste domnul Liviu Pop, chiar ar rezolva problema licitatiilor? Cum ar arata o astfel de lege, dupa dumneavoastra?

DF: O aiureala populista: ce sa scrie in acea lege, cum sa fie redactat manualul de biologie? Asa cum spuneam, da bine la publicul care crede ca, gata, schimbam manualul si totul va fi bine.

NO: Cum ati caracteriza politicile din Educatie ale guvernului Tudose?

DF: Nu stiu care sunt acestea. Dumneavoastra stiti?

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro